Analizând propunerile din Planul Național pentru Agricultura Ecologică impresia celor care cred în produse ecologice este că nu se dorește să depășim coada Europei. Ne fixăm o țintă de trecere la suprafețe certificate ecologic de numai 5.5% până în 2030, ceea ce este extrem de puțin, fiindu-ne teamă să nu ne angajăm mai mult.
„Politicile europene precizate în strategie presupun o aliniere la țintele europene. Studiile partenerilor Comisiei Europene în politici europene, respectiv Ifoam.eu, au evaluat recent potențialul de aliniere în termeni concreți. În această evaluare, România, ca și Polonia spre exemplu, are un nivel de adopție scăzut dar potențial mult mai mare dacă ar fi susținut corespunzător în practică. De aceea ar trebui să fixeze ținta la minim 10-11%, dar pentru a fi realizabil ar trebui facilități fiscale clare și alte stimulente care să susțină dezvoltarea verigilor lipsă din sistem, precum procesarea și valorificarea pe piețele interne și externe. Este nevoie de o piață a acestui sector pe care să o dezvoltăm împreuna, producatori, procesatori, lideri de opinie, consumatori, autorități” a declarat Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio.
De asemenea, pentru a crea un plan eficient și coerent de susținere este nevoie de un compartiment specializat în minister, strict pe agricultură ecologică (un specialist dedicat soluționării problematicilor din sectorul ecologic), care să ducă la îndeplinire Planul Național pentru Agricultura Ecologică (PNAE) și care să operaționalizeze și bugeteze instrumente publice de intervenție. Mai mult, acest compartiment, e nevoie să vegheze ca și celelalte ministere și autorități evidențiate în PNAE, pentru intervenție, să o facă în mod eficient și coerent până la definitivarea implementării.
Eficientizarea implementării și un dialog constructiv cu ministerul va duce la creșterea interesului fermierilor în sectorul ecologic. Este nevoie maximă de capacitarea politicilor publice pentru a susține sectorul ecologic în procesarea și dezvoltarea pieței de produse ecologice. Interesul fermierilor va crește, atât pentru producție cât și pentru procesare, dacă le vom pune la dispoziție stimulente în domeniul pârghiilor fiscale (exemplu: scutire de taxe pe perioadă determinată, acoperire costuri certificări și buletine de analiză pentru credibilitatea produselor ecologice, etc.), pentru investiții de procesare și pentru verigile esențiale pe lanțurile de produse ecologice de la producător la consumatorul final.
PNAE ar trebui să facă analiză de lanț valoric a instrumentelor de susținere pe specificul filierelor ecologice, cum ar fi produsele de cereale (și conectarea lor cu sectorul zootehnic), produsele apicole, fructe, legume, s.a.m.d. Ar ajuta mult o astfel de abordare, care ar clarifica cum dezvoltăm concret procesarea, unde și pe ce lanțuri valorice de mare potențial, pentru a atinge țintele și ce facilități fiscale oferă sistemul pentru a acoperi această verigă aproape inexistentă în România.
Notă. Conf. dr. Costin Lianu (Președinte ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export. Coordonator național Strategia Națională de Export 2004-2015, Coordonator științific Programul de cooperare elvețiano-român de promovare a exportului la nivel de IMM-uri. Autor „Managementul Strategiilor de export la nivel național, regional și sectorial”, Editura Economică, București, 2010. Co-autor „Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene”, Insitutul European Român, 2012. Titular de curs universitar „International Market Access Strategies & Branding” Unesco Chair, 2008-2021).
Bibliografie
- Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
- Noul plan de acțiuni privind agricultura ecologică
- Agricultura ecologică
- Inter-Bio & Proecologic Sistem: Planul National de Actiune pentru Agricultura Ecologica, demersuri tardive si putin coordonate
- Planul de acțiune pentru Sectorul Ecologic
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
