Acasă Educație & Învățământ Școala nu te pregătește pentru viitor, susține o majoritate a elevilor din...

Școala nu te pregătește pentru viitor, susține o majoritate a elevilor din școlile românești (conform unui studiu al INACO-Inițiativa pentru Competitivitate, comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, educațional, etc.) cu „România educată” repetentă din nou… a ziaristului Viorel Patrichi

De către
Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris
-
384
2


Creator de chatbot, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute–sunt doar câteva dintre meseriile ce se vor căuta. Sistemul educațional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îți dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72 % dintre elevii intervievați în cadrul sondajului realizat de Asociația INACO.

Mai mult, peste jumătate dintre aceștia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informațiilor pe care le primesc în școală. Aproape 15 % consideră că școala a integrat foarte bine educația digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competențele digitale necesare pentru viitoarea piață a muncii. Puțini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor. Sondajul mai arată și că:

  • 2 din 3 elevi se simt confortabil cu învățarea online, fără să fi întâmpinat dificultăți majore de adaptare la condițiile pe care le presupune. Majoritatea elevilor consideră că abilitățile lor de studiu și de învățare nu au fost afectate (64,8%);
  • Prezența fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învățare
  • Mai mult de 1 din 3 elevi a declarat pierderea motivației de a învăța în mediul online
  • 4 din 5 elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în școala online

Sunt informații care reies din sondajul „Vocea copiilor cu privire la  meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediția a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.
 
„Pentru prima dată de când realizăm acest ghid, am vrut să avem și opinia copiilor noștri care reprezintă viitorul. Educația și dezvoltarea noastră ca țară. A cincea ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului completează și îmbogățește turul virtual cu cele mai noi rezultate ale cercetărilor asupra viitorului, cu noi abilități căutate și oportunități de carieră care valorifică puterea inteligenței artificiale în plină dezvoltare. Toate acestea sunt puse față în față cu percepțiile și așteptările, uneori surprinzătoare ale generațiilor tinere, dar și cu noile tendințe age tech pe care le-am abordat ca noutate în această ediție. Ghidul este dedicat, în egală măsură, tinerilor, profesorilor, părinților, adulților și seniorilor dornici de recalificare și permanentă dezvoltare umană și profesională. Mulțumesc ISMB Sector 3 pentru parteneriatul cu INACO în realizarea acestui ghid”, a declarat Andreea Paul, președintă și fondatoare INACO.

Cele mai căutate profesii (meserii) ale viitorului

Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară/eoliană/ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaște foarte bine tehnologiile asistive existente și ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrânește), manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme. Acestea sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum și în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilitățile și profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secțiune specială este dedicată abilităților de bază pentru viață (life skills) care ne pot ajuta să facem față unor condiții grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.
 
Lipsa forței de muncă stă la baza multor inovații tehnologice

Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor industrii–armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliție. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboții chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe câmpurile de luptă–Statele Unite, China și Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porțelan IPEC-cea mai robotizată fabrică din România și cea mai robotizată fabrică de porțelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni și fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa. A cincea ediție poate fi accesată aici și pe website-ul Asociației INACO. Sondajul este prezentat pe larg în cea de-a V-a ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului, realizat de INACO-Inițiativa pentru Competitivitate și finanțat de Primăria Sectorului 3, liber accesibil online, completat și actualizat, și a avut ca subiecți elevi din clasele V-VIII, respectiv  clasele IX-XII, din Sectorul 3 din București, în perioada iulie-septembrie 2022.

Notă. INACO-Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, educațional, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO sprijină prin analiză, investigație, cercetare și propunerea de soluții ridicarea nivelului de competitivitate economică a instituțiilor publice și al mediului de afaceri din România.
INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor, pentru a fi împliniți în viața profesională, prin corelarea propriilor aptitudini și vocații cu alegerile educaționale și profesionale potrivite. Ghidului Meseriilor Viitorului, ediția a V-a îl are coordonator pe conf. dr. Andreea Paul (Facultatea REI, ASE), iar echipa de autori a lucrării este compusă din: Raluca Iuliana Merian, Adriana Davidescu, Ioana Bălășoiu, Iulia Bojiță, Carmen Holotescu, Mariana Nicolae, Anca Tamaș, Daniela Palade Teodorescu, Monica Got, Alina Stanciu, Eduard Manta, Mirela Mărcuț, Izabela Lazăr, Tiberiu Simulescu și Silviu Ioniță. Toate cele cinci ediții ale Ghidului Meseriilor Viitorului au fost susținute de către Primăria Sectorului 3. Co-finanțatori privați pentru ediția a V-a: ShapeRobotics Romania SRL, Samsung, Graphtec Design

Nu mai avem trimestre, nu mai avem semestre, nu ne trebuie teze și antiteze, nu vrem istoria românilor, umflăm personalități culturale noi în locul clasicilor, dăm școala pe „module”, adică un fel de calupuri, spune ministrul Câmpeanu.
Urmașul lui Spiru Haret a terminat Agronomia, o profesie nobilă, dacă o faci.
El a rămas pe dinafară și aici. „Doamna director”, și-a început ministrul discursul. Iată lucruri elementare, pe care acest om nu le stăpânește.
De când nu mai există cuvântul „directoare” în limba română? Bine, o să spună careva că la televizoare se zice „jurnalistul Elena”, „jurnalistul Alexandra”, „jurnalistul Maria”, „jurnalistul Ana”… Nu avem cuvântul „jurnalistă” în limba română.
De ce trebuie să le „virilizăm” pe doamnele noastre? Oare de ce o fac chiar ele însele? Pentru că au avut profesori de talia lui Câmpeanu.
Avem numai „licee” peste tot și dăm cu tunul după un sudor, după un strungar sau un șofer. „Legarea învățământului cu cercetarea și producția”, spunea Nicolae Ceaușescu. Pentru un om cu patru clase, era o viziune complexă, dacă mă gândesc la cei de azi, care „au reformat” învățământul până l-a dat cu capul de pereți.
Vreau să văd un ministru de profil, care să meargă prin școli în timpul anului, să intre inopinat la ore, ca pe timpul lui Caragiale la școala de la Haimanale. Și nu doar la „Liceul Lazăr”. Mergeți la… Haimanale să vedeți cum se face școală acum.
Este apoi revoltător să-i auzi vorbind despre „învățământul gratuit” din România, când fiecare învățător, fiecare diriginte face chetă pentru „fondul clasei”. Manuale gratuite? Să fim serioși! Oare chiar nu poate statul român să suporte editarea manualelor noi? Cât de săracă era România în 1960, comparativ cu anul 2022?
Scăpasem de armata sovietică și statul dăruia manuale noi.
Ne așteptau pe marinea băncii cărțile noi. Ce bucurie era pentru mine!
Miroseau frumos a cerneală tipografică, a hârtie proaspătă și, timp de vreo două săptămâni, le duceam la nas și apoi mă apucam de citit…
După ce l-a țintuit diabetul sever, Ceaușescu a renunțat la manualele noi.
El voia recuperare, refolosire, rănind inclusiv sensibilitatea copiilor. Iar urmașii lui l-au continuat și mai primitiv.
Cum să mai cred eu în „România educată” cu asemenea „reforme” clocite după chipul și asemănarea oricărui nătărău? Ce se va alege de „România educată” câtă vreme tinerii cei mai performanți au plecat din țară cu tot cu copii?

Articol asociat

Meseriile viitorului adaptate (și) nevoilor noilor absolvenți de școală generală în cadrul proiectului „Ghidul Meseriilor Viitorului” derulat de către comunitatea (non – profit) INACO (Inițiativa pentru Competitivitate)

Nota redacției

 

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR