Acasă Educație & Învățământ Școala nu te pregătește pentru viitor, susține o majoritate a elevilor din...

Școala nu te pregătește pentru viitor, susține o majoritate a elevilor din școlile românești (conform unui studiu al INACO-Inițiativa pentru Competitivitate, comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, educațional, etc.) cu „România educată” repetentă din nou…(ziaristul Viorel Patrichi. membru UZPR)

De către
Thomas Csinta, French Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
-
764
2

Creator de chatbot, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute–sunt doar câteva dintre meseriile ce se vor căuta. Sistemul educațional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îți dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72 % dintre elevii intervievați în cadrul sondajului realizat de Asociația INACO.

Mai mult, peste jumătate dintre aceștia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informațiilor pe care le primesc în școală. Aproape 15 % consideră că școala a integrat foarte bine educația digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competențele digitale necesare pentru viitoarea piață a muncii. Puțini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor. Sondajul mai arată și că:

  • 2 din 3 elevi se simt confortabil cu învățarea online, fără să fi întâmpinat dificultăți majore de adaptare la condițiile pe care le presupune. Majoritatea elevilor consideră că abilitățile lor de studiu și de învățare nu au fost afectate (64,8%);
  • Prezența fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învățare
  • Mai mult de 1 din 3 elevi a declarat pierderea motivației de a învăța în mediul online
  • 4 din 5 elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în școala online

Sunt informații care reies din sondajul „Vocea copiilor cu privire la  meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediția a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local. „Pentru prima dată de când realizăm acest ghid, am vrut să avem și opinia copiilor noștri care reprezintă viitorul. Educația și dezvoltarea noastră ca țară. A cincea ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului completează și îmbogățește turul virtual cu cele mai noi rezultate ale cercetărilor asupra viitorului, cu noi abilități căutate și oportunități de carieră care valorifică puterea inteligenței artificiale în plină dezvoltare. Toate acestea sunt puse față în față cu percepțiile și așteptările, uneori surprinzătoare ale generațiilor tinere, dar și cu noile tendințe age tech pe care le-am abordat ca noutate în această ediție. Ghidul este dedicat, în egală măsură, tinerilor, profesorilor, părinților, adulților și seniorilor dornici de recalificare și permanentă dezvoltare umană și profesională. Mulțumesc ISMB Sector 3 pentru parteneriatul cu INACO în realizarea acestui ghid”, a declarat Andreea Paul, președintă și fondatoare INACO.

Cele mai căutate profesii (meserii) ale viitorului

Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară/eoliană/ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaște foarte bine tehnologiile asistive existente și ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrânește), manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme. Acestea sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum și în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilitățile și profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secțiune specială este dedicată abilităților de bază pentru viață (life skills) care ne pot ajuta să facem față unor condiții grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.
 
Lipsa forței de muncă stă la baza multor inovații tehnologice

Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor industrii–armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliție. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboții chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe câmpurile de luptă–Statele Unite, China și Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porțelan IPEC-cea mai robotizată fabrică din România și cea mai robotizată fabrică de porțelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni și fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa. A cincea ediție poate fi accesată aici și pe website-ul Asociației INACO. Sondajul este prezentat pe larg în cea de-a V-a ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului, realizat de INACO-Inițiativa pentru Competitivitate și finanțat de Primăria Sectorului 3, liber accesibil online, completat și actualizat, și a avut ca subiecți elevi din clasele V-VIII, respectiv  clasele IX-XII, din Sectorul 3 din București, în perioada iulie-septembrie 2022.

Notă. INACO-Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, educațional, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO sprijină prin analiză, investigație, cercetare și propunerea de soluții ridicarea nivelului de competitivitate economică a instituțiilor publice și al mediului de afaceri din România. INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor, pentru a fi împliniți în viața profesională, prin corelarea propriilor aptitudini și vocații cu alegerile educaționale și profesionale potrivite. Ghidului Meseriilor Viitorului, ediția a V-a îl are coordonator pe conf. dr. Andreea Paul (Facultatea REI, ASE), iar echipa de autori a lucrării este compusă din: Raluca Iuliana Merian, Adriana Davidescu, Ioana Bălășoiu, Iulia Bojiță, Carmen Holotescu, Mariana Nicolae, Anca Tamaș, Daniela Palade Teodorescu, Monica Got, Alina Stanciu, Eduard Manta, Mirela Mărcuț, Izabela Lazăr, Tiberiu Simulescu și Silviu Ioniță. Toate cele cinci ediții ale Ghidului Meseriilor Viitorului au fost susținute de către Primăria Sectorului 3. Co-finanțatori privați pentru ediția a V-a: ShapeRobotics Romania SRL, Samsung, Graphtec Design

Nu mai avem trimestre, nu mai avem semestre, nu ne trebuie teze și antiteze, nu vrem istoria românilor, umflăm personalități culturale noi în locul clasicilor, dăm școala pe „module”, adică un fel de calupuri, spune ministrul Câmpeanu. Urmașul lui Spiru Haret a terminat Agronomia, o profesie nobilă, dacă o faci.  El a rămas pe dinafară și aici. „Doamna director”, și-a început ministrul discursul. Iată lucruri elementare, pe care acest om nu le stăpânește. De când nu mai există cuvântul „directoare” în limba română? Bine, o să spună careva că la televizoare se zice „jurnalistul Elena”, „jurnalistul Alexandra”, „jurnalistul Maria”, „jurnalistul Ana”… Nu avem cuvântul „jurnalistă” în limba română.  De ce trebuie să le „virilizăm” pe doamnele noastre? Oare de ce o fac chiar ele însele? Pentru că au avut profesori de talia lui Câmpeanu. Avem numai „licee” peste tot și dăm cu tunul după un sudor, după un strungar sau un șofer. „Legarea învățământului cu cercetarea și producția”, spunea Nicolae Ceaușescu. Pentru un om cu patru clase, era o viziune complexă, dacă mă gândesc la cei de azi, care „au reformat” învățământul până l-a dat cu capul de pereți.  Vreau să văd un ministru de profil, care să meargă prin școli în timpul anului, să intre inopinat la ore, ca pe timpul lui Caragiale la școala de la Haimanale. Și nu doar la „Liceul Lazăr”. Mergeți la…Haimanale să vedeți cum se face școală acum. Este apoi revoltător să-i auzi vorbind despre „învățământul gratuit” din România, când fiecare învățător, fiecare diriginte face chetă pentru „fondul clasei”. Manuale gratuite? Să fim serioși! Oare chiar nu poate statul român să suporte editarea manualelor noi? Cât de săracă era România în 1960, comparativ cu anul 2022?  Scăpasem de armata sovietică și statul dăruia manuale noi.  Ne așteptau pe marinea băncii cărțile noi. Ce bucurie era pentru mine! Miroseau frumos a cerneală tipografică, a hârtie proaspătă și, timp de vreo două săptămâni, le duceam la nas și apoi mă apucam de citit…După ce l-a țintuit diabetul sever, Ceaușescu a renunțat la manualele noi.  El voia recuperare, refolosire, rănind inclusiv sensibilitatea copiilor. Iar urmașii lui l-au continuat și mai primitiv. Cum să mai cred eu în „România educată” cu asemenea „reforme” clocite după chipul și asemănarea oricărui nătărău? Ce se va alege de „România educată” câtă vreme tinerii cei mai performanți au plecat din țară cu tot cu copii?

Articol asociat

Meseriile viitorului adaptate (și) nevoilor noilor absolvenți de școală generală în cadrul proiectului „Ghidul Meseriilor Viitorului” derulat de către comunitatea (non – profit) INACO (Inițiativa pentru Competitivitate)

Nota redacției

 

Articolul precedentCreșterea semnificativă a profitului operațional al grupului Asseco SEE (ASEE). EBITDA („Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization”). Sistemul de plăţi interbancare online lansat de către Intesa Sanpaolo Bank grație aplicației de internet banking furnizate de către ASEE. Parteneriat ASEE și Tailent Automation Platform Overview (Robotic Process Automation). Payten, parte a grupului ASEE, principalul partener de distribuție în România al Diebold Nixdorf
Articolul următorReplica poetului, scriitorului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Germania) la scrisoarea Acad. prof. Nicolae Manolescu (președintele USR)
Thomas Csinta, French Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR