Acasă Conferințe - Seminarii - Dezbateri - Forumuri - Summituri - Colocvii (naționale și internaționale) Simpozionul „Porți deschise către civilizații. Tomis – Constanța MMXXI” la Muzeul de...

Simpozionul „Porți deschise către civilizații. Tomis – Constanța MMXXI” la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

Asociația „Sine Quoa Non”,  organizează în perioada 26–29 august 2021, simpozionul „Porți deschise către civilizații. Tomis – Constanța MMXXI”.
Scopul acestui proiect este de a promova istoria Constanței și a Dobrogei, dar și a istoriei românilor din toate provinciile istorice românești.
Simpozionul se va desfășura la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din ConstanțaMINAC și va cuprinde următoarele secțiuni: Istorie veche, Istorie medievală, Numismatică, Istorie modernă și contemporană  (cu o subsecțiune de Muzeografie) și Creștinismul în Dobrogea.
Sunt înscriși la simpozion 73 de specialiști în domeniile mai sus menționate (istorici, cercetători științifici, profesori universitari și preuniversitari, arheologi și muzeografi, oameni de știință) din Constanța și din întreaga țară.
Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc joi, 26 august 2021, la MINAC, în Aula Adrian Rădulescu.
Vor urma două lansări de carte: Gheorghe Lazarovici, „Balta Sărată” (din preistoria Caransebeșului, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2020) și „Cronica anonimă a Primei Cruciade” (faptele francilor și ale celorlalți pelerini ierusalimiteni, Traducere din limba latină și studiu introductiv Pr. Mircea Cristian Pricop, Dexologia, Iași, 2020).
Susținerea comunicărilor, discuțiile și dezbaterile pe secțiuni se vor desfășura în zilele de vineri (27 august) și sâmbătă (28 august), în intervalele orare 10.00 – 13.00 și 16.00 – 18.00, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța în următoarele săli: Aula Adrian Rădulescu, Sala Mircea cel Bătrân, Sala Ovidiană și Sala Independenței.

Notă. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța se află în Piața Ovidiu, nr.12 și se mândrește cu un patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care datează din paleolitic până în epoca modernă. Muzeul se diferențiază de instituțiilor similare din alte județe prin faptul că, deși pune accent pe istoria Dobrogei, are o arie tematică națională.  Piatra de temelie a muzeului a fost pusă în anul 1879 de către Remus Opreanu, primul prefect al administrației românești din Dobrogea, în încercarea de a contracara contrabandă cu piese antice descoperite în șantierele arheologice ale Constanței. Timp de aproape un secol, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a cunoscut perioade de declin și înflorire, fiind dezorganizat, reorganizat și mutat în diferite locații din oraș. Impunătoarea clădire a muzeului proiectată ca primărie de arhitectul Victor Ștefănescu. Prințul Ferdinand a pus piatra de temelie în mai 1912 și a fost construită în stil arhitectural românesc la începutul secolului al XX-lea și a servit că sediu al Primăriei până în anul 1921.  Construcția a fost oprită în 1913, repornită în vara anului 1914, apoi oprită din nou în timpul Primului Război Mondial. Construcția a fost inaugurată în iulie 1921. Pe lângă funcția sa politică și administrativă, a găzduit la subsol o sală pentru bere, cu loc pentru 300 de clienți; precum și o cafenea și o patiserie într-o aripă de la parter și un restaurant în cealaltă aripă.

Structura e în stilul neoromânesc, cu o logie, coloane și ferestre mici. La momentul construcției sale, a fost criticat pentru costul excesiv și pentru blocarea vântului de la mare, creând o insulă de căldură.Clădirea este listată ca monument istoric de Ministerul Culturii și Cultelor din România. Instituția adăpostește obiecte de origine greacă, română, bizantină și medievală (unelte și arme din piatră, bronz și fier), ceramică, elemente arhitectonice antice (coloane, capiteluri, frontoane, decoruri, etc.), sculpturi antice, vase din sticlă, statuete din bronz, bijuterii, numismatică (colecția cuprinde monede din argint, bronz și aur, unele dintre ele fiind unice), icoane, documente, hărți, machete, fotografii, telegrame, reviste, obiecte ce au apartiunut unor personalități ale începutului de secol XX, piese de mobilier și alte obiecte cu o mare încărcătură istorică.

Nota redacției
 

 

 
Articolul precedentInterviu cu Doina Meiseles – „Pasărea Phoenex” a jurnalisticii românești din Israel )
Articolul următorOccidentul în plină criză politico-ideologică caută soluții…
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf