Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, o realitate înfricoșătoare, dar și un apel la acțiune și solidaritate. „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane” (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalului Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. Ziua de 18 octombrie (din 2066) a fost desemnată ca Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, comerțul cu persoane (în special cu femei și copii), în scopul muncii forțate, sclaviei sexuale sau exploatării sexuale comerciale pentru traficant sau pentru alții, care poate include furnizarea unui consort în contextul căsătoriei forțate, sau extracția de organe sau țesuturi, inclusiv pentru maternitatea surogat și îndepărtarea ovulelor și poate avea loc fie în interiorul unei țări, fie la nivel transnațional. Traficul de persoane (o industrie de miliarde de euro/dolari pe plan internațional și a doua ca profitabilitate după traficul de droguri) care înțelegem  „Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” este o infracține și se pedepsește conform articolelor de lege relevante în legislația română (noul cod penal intrat în vigoare în 2014) sunt: „Art. 182 Exploatarea unei persoane, Art. 209 Sclavia, Art. 210. Traficul de persoane, Art. 211 Traficul de minori, Art. 212 Supunerea la muncă forțată sau obligatorie, Art. 213 Proxenetismul, Art. 214 Exploatarea cerșetoriei, Art. 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate. ”

În umbra promisiunii unor locuri de muncă bine plătite sau sub farmecul înșelător al relațiilor romantice, tinerele femei cad adesea pradă rețelelor complexe ale traficanților de persoane, ajungând în lumea sumbră a prostituției și cerșetoriei, cu slabe speranțe de evadare. Acest fenomen îngrozitor-traficul de persoane, mai exact prostituția, fiind a doua cea mai profitabilă industrie ilegală după traficul cu droguri, este o criză globală care se hrănește cu vulnerabilitatea, aruncând indivizii într-o lume de exploatare și disperare.

Munca forțată, cerșetoria, pornografia pe internet, exploatare sexuală sunt doar câteva exemple ale ororilor induse de traficul de persoane. Aceste activități nu numai că distrug viețile victimelor, ci și corodează temelia morală a societăților noastre. Unul dintre aspectele cel mai tulburătoare ale traficului de persoane este manipularea indivizilor deja marginalizați sau care se confruntă cu provocări, cum a fost cazul celor cu deficiențe de auz și vorbire,  care erau constrânși să cerșească sau să vândă obiecte mărunte în trenuri, sub coordonarea unor indivizi cu aceleași dizabilități. În mod șocant, acești autori trăiau în lux pe seama victimelor lor, promițându-le pensii de dizabilitate de la guvernul italian, doar pentru a redirecționa fondurile în propriile buzunare.

Tragic, acest peisaj întunecat se întinde dincolo de exploatare. Cazurile de răpire și captivitate au distrus vieți, trimițând unde de șoc în societate. Cazul Dincă servește ca un avertisment asupra consecințelor grave ale traficului de persoane. Vieți tinere sunt furate, închise și chiar pierdute tragic, subliniind urgența gravă de a aborda această problemă răspândită și care se evidențiază mai ales în țările sărace sau în cele cu guvernanță fragilă. Unele state alegând să reglementeze prostituția ca o alternativă la combaterea acestui flagel.

În această luptă împotriva traficului de persoane, fiecare dintre noi poate juca un rol important. Dacă observi semne de trafic sau exploatare, nu ezita să iei măsuri. Un simplu act de a alerta autoritățile poate face o diferență semnificativă în salvarea unei vieți sau în punerea capăt a unei rețele de traficanți. Suntem într-o poziție unică pentru a schimba această realitate înfricoșătoare. Este esențial să educăm tinerii și comunitățile despre riscurile traficului de persoane și să promovăm un mediu în care aceștia să poată raporta suspiciuni sau incidente. Colaborarea dintre autorități, organizații non-guvernamentale și cetățeni este esențială în această luptă, pentru că fiecare părticică de informație și fiecare efort contează în demontarea rețelelor de trafic.

În timp ce traficul de persoane poate părea ceva îndepărtat, este crucial să ne amintim că acesta se întâmplă în cadrul societăților noastre, afectând cei mai vulnerabili membri și constituie o amenințare asupra securității ființelor umane și a valorilor noastre morale și sociale. Prin sporirea conștientizării, pledarea pentru măsuri legale mai puternice și susținerea inițiativelor care combat traficul, putem lua măsuri pentru a demonta acest comerț exploziv și pentru a oferi o rază de speranță celor prinși în strânsoarea sa. Este o responsabilitate colectivă să ne opunem traficului de persoane și să aducem lumină în umbrele exploatării care întunecă viețile a numeroase persoane. Prin promovarea conștientizării, sprijinirea inițiativelor și asumarea responsabilității noastre ca cetățeni, putem face diferența într-o luptă crucială pentru drepturile și siguranța tuturor ființelor umane.

Notă. Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile – Traficul de persoane. Noul Cod Penal Art. 210. (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită: a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate; b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă. Art. 211 (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.  (2) Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 210 alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.

Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă OADO în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Nota redacției

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului