Nu demult scriam un virulent articol cu titlul „Jos labele de pe caricatura română!”
Dar, ca și în cazul său, aprecierile vizavi de operă vin mai mult de afară, decât de la ai tăi. Se confirmă din nou proverbul: nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită.
Costel a dat mai întâi peste un personaj sinistru, ca mai toate care au început să defileze cu bocancii murdari prin cultura română, cu un nume predestinat bășcăliei, Alina Suliciu, care i-a impus o cenzură pe care credeam c-am abolit-o.
După 30 de ani de caricatură Costel a aflat pe propria piele că trăim în plină pandemie cu artificii. Alinei și cum v-am mai spus c-o cheamă, un funcționar fără competență artistică, i s-a cam umflat tărâța-n ea. Asta după ce arată ca un bec înșurubat în fasung, cu capul mic și gâtul prea lung. Ea vrea însă să demonstreze idioților politici care au introdus-o pe tărâmul cultural, că este în stare să învingă orice mare talent din domeniu. Așa că Salonul Internațional de Caricatură, ediția a XVI-a cu tema „Jocurile Olimpice” are loc, lucrările urmând să fie trimise până la 6 septembrie.
S-au stabilit și premiile destul de darnice ale Salonului aflat sub egida Consiliului Județean Brăila și Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila.
Ca totul să fie cât de cât pe bune, a solicitat după scandalul cu Pătrășcan, parteneriatul unei curioase Uniuni a Caricaturiștilor din România, păstorită de Cristian (Emil) Topan, degustător fruntaș de arome bahice. Normal că tuciuriului i s-au făcut ochii cât cepele, intuind la orizont un nou șmen cum a făcut nu demult la Urziceni cu câțiva caricaturiști străini premiați, dar a căror premii au dispărut în neant. Am scris despre caz, am avut și un proces pe această temă terminat în coadă de pește.
Dar omul continuă perseverent să păcălească lumea. Foarte mulți artiști din branșă se întreabă, ca și noi, când s-a constituit himera Uniune, când a fost elaborat statutul, când s-au făcut alegeri, cine face parte din staff, cine a fost desemnat șef și întrebările curg gârlă. Miroase a afacere, dacă nu una strict personală, poate una de grup. Sunt semne de noaptea minții.
UCR (Uniunea Caricaturiștilor din România) n-are documentele doveditoare necesare și poate intra în dandana care să se lase cu penalități usturătoare. Organizatorii Salonului păstorit de Costel cu siguranță vor fi trași la răspundere de cei lezați de atitudinea acestora. Nimeni nu a încercat să afle, de pildă, la chestiune, despre atitudinea criticului de artă, cu origini brăilene, Tudor Octavian. Pătrășcan este oropsit de proștii cu ștaif, dar, mai nou, conform tradiției mioritice, de confrații săi. Fiecare face ce vrea, e drept, dar e prea de șoric.
Cristian (Emil) Topan, umflându-se în foale afirmă că UCR a organizat concursuri și tabere internaționale, în cooperare cu Unesco și alte foruri internaționale, inclusiv „100 ani România”, în colaborare cu Muzeul Cotroceni timp de 20 de ani.
Ca un gest reparatoriu, tuciuriul în cauză afirmă că anul acesta a propus evocarea la salon a doi brăileni în premieră, binecunoscuții Ștefan Cocioabă și Pompiliu Dumitrescu.
Măi să fie, te apucă plânsul, nu alta. O fi, că prea îi zice cu foc, deși realitatea îl contrazice. Lui Cristian (Emil) Topan „i se rupe” că a dat în confratele său o neica nimeni proțăpită politic la cultura lui pește de la un proiect gestionat perfect ani de zile. Dar el face pentru un pumn de euroi jocul murdar al autorităților brăilene.
Pentru că tot l-a amintit pe Ștefan Cocioabă, nu cred că acesta ar fi procedat similar. Mai lipsește ca organizatoarea să impună condiția de vaccinat pentru concurenți. Luat la întrebări de colegi, Cristian Topan o face pe prostul, ridicând din umeri.
E departe de el solidaritatea artistică.
De parca s-a întâlnit hoțul cu prostul. Deja mulți dintre confrații lui Pătrășcan refuză să-și expune lucrările pentru Sulicu toxică. Ce va mai fi, vom vedea și evident consemna. Cam la fel se întâmplă la Timișoara cu o „panaramă” care vrea să împiedice ca orașul de pe Bega să fie Capitală Europeană Culturală în 2023. Și pentru „efort” e plătită regește.
Tanti Sulicu sau specimene similare din vestul țării, mâine-poimâine îi vor contesta lui Pătrășcan nominalizarea în 2020 de către ediția European Cartoon Award în primii 10 caricaturiști din Europa.
S-au puit non-valorile în cultura acestei țări, sprijinite de un politic agramat și infantil. Oare brăileanca știe că European Cartoon Award aa fost înființat în 2019 de Studio Europa Maastricht și European Press Prize pentru a încuraja caricaturilștii în munca lor esențială pentru libertatea de exprimare? Caricaturile sunt o parte indispensabilă a dezbaterii publice din și despre Europa, fiind un semn distinctiv al societății europene deschise și democratice.
Lui Sulicu din nou îi solicităm public demisia urgentă.
Singura consolare este că mai suntem destui care îndrăznim să ne păstrăm zâmbetele pe față și speranța în suflete în momente în care începe să nu se mai vadă nici o lumină la orizont. Trăim în rușine de orașe, dar haideți să râdem împreună de amenințările primite.
Eu și alții de teapa mea ne manifestăm public solidaritatea cu marii caricaturiști din această țară. România, trezește-te!
Notă. A se vedea si articolul
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
