Acasă Opinii „Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea IV). Corespondenţă...

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea IV). Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

M-ai dat atât de multe sfaturi despre viață și fericire, tati, încât atunci când le spun și colegilor mei, care sunt mai zvăpăiați, mai zănatici, ba chiar colerici, îmi spun, nu crezi Rebecca că e cam pisălog tatăl tău sunt prea multe dojeneli și destul de greu de aplicat? Eu, fata tatii, îți spun că nu, niciodată. Tu să nu uiți că viața ta este cel mai prețios dar de la providență și ție, ca ființă umană, nu îți rămâne decât datoria să o trăiești frumos, să fii un om bun și să ai totdeauna pe Dumnezeu în sufletul tău. Dacă viața ta va fi o bucurie atunci să fii sigură că tristețea nu te va acapara niciodată. Trebuie să-ți parcurgi propria viață permanent cu capul în sus, să uiți de poziția ghiocelului, chiar dacă ești sau nu fericită în diferite momente ale propriei existențe. Așa ne recomandă o lege nescrisă a vieții.

Tati, în viață noi, oamenii, trebuie să avem ca obiectiv tot timpul să vrem și să luăm de la viață tot ce putem, indiferent de consecințe?

Nu tată, conceptul de om realizat este să dăruiești și să fii tu însuți, nu să iei și să ai, că toate se pot pierde ca nimic, într-o clipă. Ia gândește-te că eu, tatăl tău, am pierdut totul, aproape să-mi pierd și viața, în urma unei decizii de moment de a pleca cu vaporul Uricani în lumea liberă exact în ziua când dictatorul Ceaușescu trebuia să fie reales Președinte și Secretar general al R.S.România! Pentru tine, fiecare zi este și rămâne un dar divin. Bucură-te necondiționat de viața ta și de minunea de a exista, căci tu ești atât cât să înțelegi ce înseamnă asta pentru tine.

Mai ai definiții ale fericirii, tati?

Desigur, depinde totdeauna cât de profunzi vrem să fim cu noi. Bunăoară, ți-aș spune că fericirea, nu este decât panaceul prin care îți vei vindeca rănile produse din dezamăgirile pe care le vei avea de la oameni mereu și mereu

Ce e, de fapt, viața?

Viața este o călătorie mai lungă sau mai scurtă, după cum e scris în destinul fiecărui om, dar niciodată suficientă pentru mai toți dintre noi, căci ieri e istorie, mâine e mister, că doar nimeni nu știe ce urmează, iar azi, este cadoul tău de la Dumnezeu, de care trebuie să te bucuri că exiști. Consumă clipa și momentul fără să te gândești nici la trecut și nici la viitor și poate că e mai bine așa. Sau altfel spus, viața poate fi o partitură pe care fiecare o cântă în felul său, dar e definitoriu pentru tine să cunoști notele, care nu sunt muzicale, ci morale, precum demnitatea, dreptatea și respectul de sine și față de cei din jurul tău. Și, de ce nu, am putea spune că pentru fiecare dintre noi viața este ca o oră de matematică, unde aduni, scazi, înmulțești sau împarți. Desigur, uneori mai și greșim, dar e omenește, pentru că nimeni nu este perfect. Și ție ți se poate întâmpla să faci calculele incorect. Dar când vei realiza că ai greșit, sigur reacția imediată va fi să faci corecțiile necesare sau să iei de la capăt operațiunea matematică la care ai lucrat. Din păcate de multe ori ai să constați că ora de matematică a luat sfârșit pentru tine. Sau să știi că viața poate fi chiar un joc, în care tu ești jucătorul, asta fiind poziția favorabilă, dar poți fi uneori și jucăria, ceea ce nu cred că te-ar satisface. Esențial este că viața noastră, a ta, a mea, a celor pe care îi iubim, a tuturor, este trecătoare prin tunelul timpului. Ce uită toată lumea, fata tatii, este că viața ne oferă de toate, și bune și rele, împliniri și eșecuri, prieteni și dușmani, simpatie și invidie, fericire și tristețe, doar un singur lucru nu are de oferit: cale de întoarcere la viața de pe pământ!

Dar tati, cum mă pot apăra în fața agresiunii unor indivizi asociali, fără educație sau aflați sub influența drogurilor sau a băuturilor alcoolice?

Draga mea, eu te sfătuiesc să eviți orice anturaj în care apar asemenea persoane cu comportament deviant, că sigur nu au cum să îți facă bine. Dar dacă ești nevoită să te aperi în fața lor, să o faci fără acuze și fără dorință de răzbunare. Ți-aș sugera că e bine să ierți ca să-ți liniștești sufletul, fără să păstrezi ură, invidie sau resentimente. Dar, cu certitudine, cel mai bine este să părăsești imediat acea colectivitate bolnavă. Să știi că toți acei indivizi asociali, care te rănesc aiurea, într-o bună zi vor afla pe propria piele că în viață totul se plătește. Tot așa cum, tu trebuie să ai în vedere că dacă o pasăre căreia îi dai drumul poate fi prinsă din nou, în timp ce un cuvânt care poate să rănească sau jignească care îți scapă de pe buze, nu se mai întoarce niciodată și tu nu rămâi decât cu regrete care nu fac decât să îți încarce negativ sufletul.

De ce e bine să credem în Dumnezeu, tati?

Numai pentru faptul că el este cel care ne dă uneori un curcubeu după o furtună cu ploaie, fulgere și tunete, la fel cum poate să ne dea un zâmbet la fiecare lacrimă, o binecuvântare la fiecare pas, o promisiune la fiecare grijă și îți îndrumă spiritul să găsești răspuns la fiecare întrebare, oricât de grea ar fi ea! Tu trebuie să ai în vedere că niciodată planurile tale de viitor nu se potrivesc cu planurile lui Dumnezeu pentru tine. Și-ar mai fi ceva, iubirea mea, Bunul Dumnezeu nu îți va aduce în viață oamenii pe care îi vrei tu, ci oameni de care ai nevoie pentru a te ajuta și care te vor avertiza dacă ai pornit pe o cale greșită, dar și oameni care te vor răni, oameni care te vor dezamăgi, căci te vor părăsi la un moment dat, deși tu nici nu poți concepe că se poate întâmpla acest lucru. De unii te vei atașa, de alții te vei despărți, unii te vor iubi necondiționat, alții de vor dezamăgi, dar toți la un loc îți vor modela caracterul și vor face din tine ființa umană pe care o iubește și ocrotește Dumnezeu.

Rebecca, cred că cea mai mare binecuvântare de la Dumnezeu este sănătatea. Dacă ești sănătoasă cu certitudine vei putea duce la îndeplinire toate proiectele propuse. Tu să îți porți sufletul cu mare grijă printre oameni, care nu sunt le fel, ci diferă de la individ la individ. Atunci când îți este bine, ce crezi, aproape că vei fi sufocată de toți cei care vor să-ți fie prieteni, ca apoi, când dai de greu, să constați că ești singură, nu rămâi decât cu Dumnezeu! Și ți-aș mai sugera ceva pentru sufletul tău, când te blochezi și nu știi ce să-i spui lui Dumnezeu, spune-i simplu, „mulțumesc eu Ție, Doamne, pentru zilele pe care le trăiesc”!

Te-am tot întrebat tati, de-a lungul acestui periplu maraton prin viața și fericirea noastră, care este secretul fericirii și al vieții?

Simplu tati, tu trebuie să înveți ca în viață să nu pui la suflet tot ceea ce spune lumea, deși uneori poate fi foarte, foarte greu. Viața ta devine frumoasă, presărată cu nenumărate momente de fericire dacă tu te accepți așa cum ești în propria ta existență și reușești să ignori răutățile din jur. Să știi că de răutățile lumii nimeni nu scapă, că vorba aia, gura lumii doar pământul o astupă! Se spune, dragă Rebecca, că oamenii nu pot avea totul în viața lor. Și chiar e adevărat! Tu trebuie să fii bucuroasă dacă vei avea puțină liniște, sănătate psihică și fizică și dacă vei fi iubită de cei de lângă tine. Să nu uiți, fata tatii, că noi toți suntem trecători prin această viață, prin timp, prin vise, prin sentimente, prin oameni, prin nenumăratele greutăți, prin multele bucurii și succese, prin prietenii și singurătăți. Tu trebuie să știi că în viață apar persoane care nu pot fi niciodată înlocuite, amintiri care nu pot fi uitate și răni ale sufletului ce nu pot fi vindecate indiferent de câtă voință am avea să închidem mica sau marea cicatrice pe care o avem. Sigur, în viața noastră nu se programează nimic, căci, dacă este să ți se întâmple ceva neprevăzut, ți se va întâmpla, pentru că așa vor puterile divine.

Rebecca dragă, tu privește-ți propria viața, privește oamenii care te înconjoară și zâmbește. Prin zâmbetul tău, permanent sau de moment, devii tu însuți mai frumoasă, mai bogată sufletește și mai bună, căci există oameni care sunt puternici, există oameni care, doar par puternici, și există oameni care nu au de ales și trebuie să fie puternici pentru că nu vor să eșueze. Tu, în viața ta, vei întâlni trei tipuri de prieteni. Prieteni pentru un interes oarecare, prieteni pentru un timp și prieteni pentru toată viața. Tocmai acesta este motivul pentru care în viața ta trebuie să pornești la drum cu un partener pe care să-l ai alături de tine și la bine și la rău, să nu-ți fie doar un bagaj de călătorie! O vorbă bătrânească spune că dragoste cu de-a sila nu se poate, căci rănește și doare. Tu să nu-ți irosești mesajele cu unii care nu le citesc, nu-ți irosi cuvintele cu cel care nu le ascultă și nu-ți irosi puțina viață pe care ai primit-o de la Dumnezeu pe acest pământ cu unii care nu te apreciază.

În consecință, te-aș întreba: ce ar trebui să-i cerem noi zilnic lui Dumnezeu?

Rebecuța dragă, să spui în fiecare dimineață: Doamne, îți mulțumesc că m-ai binecuvântat cu o nouă zi, iar apoi să îi ceri: Doamne, dă-mi azi ce crezi Tu că am eu nevoie! Asta să spui totdeauna fata tatii, căci lucrurile bune în viața oamenilor se întâmplă numai celor care cred, celor are speră și se roagă neîncetat. Asta nu înseamnă să devii o habotnică. Credința să fie în tine, nu trebuie să o epatezi.

Ce înseamnă să fiu puternică, tati?

Tu, copilă, poți să fii puternică, dacă vei ști să-ți controlezi vulnerabilitățile și să îți ascunzi atât de bine suferințele pe care viața ți le dă, încât toată lumea din proximitatea ta să creadă că tu de fapt ești bine. Puțini sunt cei din preajma ta pe care îi interesează cu adevărat de suferințele tale. Dimpotrivă, dacă unii sunt doar nepăsători, vor exista și din aceia care se vor bucura în sinea lor de momentele nefericite prin care tu treci. Singurele persoane care îți sunt întotdeauna alături, care suferă pentru tine, sunt părinții tăi!
Eu, de-a lungul vieții, am primit multe complimente, am avut parte de multe promisiuni și uneori chiar jurăminte, dar sincer să fiu, cel mai frumos lucru care mi-a fost dat să-l aud, a fost tăcerea!

Rebecca, nu uita, trăiește-ți viața că nu știm niciodată când ne ia apa și plecăm la cele veșnice. Nu știi niciodată ce vei fi mâine, deși azi muncești și tragi de tine pentru un viitor mai bun. Tu, în viață, trebuie să găsești un echilibru între munca pe care o vei alege să o faci și timpul pe care ți-l rezervi pentru tine. Nu răspunde la orice solicitare dacă nu îți convine, indiferent dacă are câteodată conotații obligatorii. Învață să spui răspicat Nu”!

Ce m-ai învăța să fac atunci când, din varii motive, intru într-o stare de neliniște?

Sigur, starea ta de neliniște apare din cauza unor probleme care te preocupă sau momente de tensiune create de diverse situații critice și imperfecte ale vieții, motiv pentru care ți-aș spune draga mea să cauți să nu mai pui totul la sufletul tău tânăr și curat. Învață să poți ignora astfel de trăiri dacă vrei să-ți păstrezi sufletul cât mai liniștit. Atâta timp cât tu, Rebecca, nu vei aștepta daruri de la zgârciți, respect de la tot felul de needucați și nesimțiți, iubire de la dușmani și, nu în ultimul rând, lucruri scumpe de la oameni ieftini, vei constata că sigur nu vei mai avea stări de neliniște urmate de dezamăgiri. Sunt lecții simple de viață pe care eu, tatăl tău, le-am trăit în existența mea.

Draga mea, m-ai tot întrebat ce este „fericirea”. Ți-aș spune, că este o simbioză, o formă de armonie între ceea ce gândești , ceea ce spui de fiecare dată și ceea ce îți propui să faci cu tine în viață! Dacă tu îți iubești propria viață așa cum ți-a fost dat să o ai, dacă te accepți și te iubești pe tine așa cum ai apărut în lumea asta nebună și dacă îi vei iubi la fel pe toți cei care îți arată iubirea lor, vei deține formula ideală a fericirii tale. Tu trebuie să știi că tot ce ține de partea materială în general, toată agoniseala și avuția acumulată le poți pierde într-o clipă, dar tot ceea ce aduni în sufletul tău va dăinui pentru totdeauna.

Să știi, fata mea, că existența oamenilor este marcată de multe momente de nefericire. În schimb, dacă tu vei avea puterea și înțelepciunea să-ți transformi în fericire bucuria că trăiești zi de zi așa cum ești tu, atunci cu siguranță vei fi fericită!
Să știi, fetiță dragă, că există în viața noastră, a tuturor, o floare care nu se ofilește niciodată. Această mirifică și minunată floare este, metaforic spunând, frumusețea sufletului fiecăruia dintre noi!

Dar, tati, ce este omul?

Omul este o ființă rațională, inteligentă (unii mai mult, alții mai puțin inteligenți!), dar veșnic nemulțumită. Când este iarnă, își dorește vara. Când plouă, vrea soare, iar când este soare se lamentează că este prea cald. Deși are destule, nu îi este suficient, întotdeauna duce lipsă de ceva. Când este vizitat prea des se simte obosit, iar când nu este căutat de nimeni se crede abandonat. Dacă are copii, îi duce la creșe și grădinițe, dacă are rude în vârstă, părinți, mătuși, unchi, îi duce la azil sau cămine de bătrâni, pentru că, sufocat de treburi, nu are timp să se ocupe de ei, în schimb își ia în îngrijire o pisică sau un câine, să îi țină de urât în singurătatea care îl copleșește. Omul este o ființă avară și mereu nesătulă și nemulțumită de ce i-a dat Dumnezeu și viața. Aceasta e omul în structura lui nativă.

Ce este sufletul omului de fapt, tati?

Sufletul fiecărui om și desigur și al tău, numit și spirit, este o energie care înmagazinează sentimente, plăceri, satisfacții, chinuri, regrete, emoții, pasiuni, împăcarea pe care i le oferă tăcerea, liniștea și singurătatea interioară, dar și teama de a se exprima, nevoia de afecțiune, de a fi înțeles și nevoia de iubire. De fapt, omul simte mereu nevoia de căldură umană, nevoia de a iubi, de a fi la rândul lui iubit și, nu în ultimul rând, nevoia de-a trăi emoții.
Să știi, fata tati, că eu am realizat în timp ce am primit de la Dumnezeu, cu ce calități sau har m-a înzestrat, ce mi s-a dat de către părinți, profesori, colegi, oameni de bine, ce am pierdut, de cine m-am despărțit definitiv, bunici, părinți sau neamuri de sânge, de prieteni și oameni adevărați, dar și ce am realizat cu adevărat de excepție în viața mea și cine a rămas lângă mine atunci când mi-a fost cel mai rău. Dumnezeu mi-a dat să descifrez incredibilul atunci când am fost deținut politic și condamnat de două ori la moarte, tocmai ca să pot rezolva într-un fel imposibilul în 22 Decembrie 1989, când s-a întâmplat ceva la care nimeni nu se aștepta și cu atât mai puțin eu și anume, am fost luat de armată și adus în prima conducere democratică din România și instalat ca al patrulea om în stat, în funcția de Președinte al Comisiei legislative, juridice și a drepturilor omului. Mi se părea un lucru imposibil ca eu, deținutul politic condamnat de regimul Dictatorului Ceaușescu, un regim totalitar, pentru complot în vederea trădării, subminării și sabotării societății comuniste din Republica Socialistă România, să ajung în fruntea țării mele, pe care nu am trădat-o de fapt niciodată.
Te-aș mai învăța ceva, fata tati. Dacă vrei să ajungi de fiecare dată acolo unde îți dorești cu adevărat, să nu divulgi tuturor intențiile tale, decât celor în care ai totală încredere. Să știi că cu cât am avansat în vârstă, eu am început să am probleme de vedere, la propriu, în schimb, în sens figurat, am constatat că „văd” mult mai multe lucruri, unele dintre ele chiar de nedorit prin urâțenia lor: să vezi cum ești trădat de oameni în care ți-ai pus toată încrederea și sufletul tău, este o dezamăgire năucitoare, greu de explicat în cuvinte.

De ce tati, de cele mai multe ori, tot ceea ce ai nu-ți mai dorești, iar ceea ce îți dorești nu ai?

Simplu draga mea, așa este ființa umană, mereu nemulțumită și nestatornică, mereu vrea altceva decât ceea ce are. Este, dacă vrei, situația în oglindă cu cel care nu poate îndura răul, tot el fiind cel care va trăi fără să poată vedea și simți binele.
Eu îți spun așa: lasă-ți urechile să audă tot ceea ce spune inima, nu te implica în lucruri inutile și mărunte, care nu te interesează. Nu fi dulce că dușmanii și șacalii, căci te vor sfâșia, dar nu trebuie să fii nici amară, fata mea, dacă nu vrei să fii marginalizată și huidută. Ți-as spune o vorbă veche din bătrâni, care ne învață că Dumnezeu ți-a dat doua urechi și o gură, tocmai ca în viața ta să asculți mai mult și să vorbești mai puțin!

Cum se poate trăi, tati, cu sufletul plin de bucurie?

Simplu, draga mea, dacă ții cont de două reguli de bază. Regula 1-Nu te indispune din cauza lucrurilor neînsemnate! Regula 2 -Toate lucrurile sunt în general neînsemnate!

Ți-aș spune că viața e prea scurtă ca să-ți irosești timpul. Uită problemele pe care le-ai avut în trecut, altfel îți vei ruina fericirea prezentă. Să nu îți compari viața ta cu a celor din jurul tău, căci tu nu ai de unde ști care este itinerariul vieții altora. Tu ești datoare să te împaci cu propriul tău trecut dacă vrei să nu-ți distrugi prezentul. Iartă-i pe toți pentru toate dacă vrei să nu-ți încarci sufletul cu lucruri neînsemnatevezi regula 1.  Săștii că nu trebuie să fii preocupată de ce gândesc alții despre tine, căci nu e problema ta, e a lor. Indiferent cum te-ai simți, tu ai obligația ca zilnic să te îngrijești de tine, de igiena ta, de corpul tău, să fii atentă cum te îmbraci când ieși din casăși cum apari în fața celor pe care vrei să-i întâlnești. Încearcă să oferi în fiecare zi ceva nou și bun celor de lângă tine. Și ar mai fi ceva important, să nu-ți neglijezi familia. Este un lucru sfânt. Fă de fiecare dată acțiuni cât mai corecte și gândește-te că ceva ce este mai bun pentru tine urmează să vină. Dar, Rebecca, viața ta, a mea, a noastră nu este formată numai din bucurii, oamenii mai au parte și de boli, de nenorociri,  trădări, de cumpene mai mari sau mai mici, de ratări, nerealizări, eșecuri,  răutăți, de multa minciună, dezamăgiri…și exemplele pot continua într-un repertoriu negativist dezastruos. Și asta va trebui să îți dea de gândit și apreciat.

Ce vrei sa spui cu asta, tati?

Păi, vezi tu, așa este viața noastrăîn această lume din care nimeni până acum nu a scăpat viu, pentru că toți suntem muritori. Eu ți-aș sugera să te gândești să trăieștifiecare moment din viața ta cu bucurie și plăcere, pentru că niciodată nu știi dacă ziua de mâine îți va mai aparține. Mănâncă ce îți place, plimbă-te prin ploaie, apreciază razele soarelui sau când ninge. Spune adevărul când simți, fii nebunaticăsau ciudată dacă vrei, dar fii și cerebrală. Cu alte cuvinte, fii tu însuți, căci în general nu prea mai este timp și pentru altceva!

Se spune, tati, că fiecare om are o cruce pe care trebuie săși-o ducă, așa este?

Da, fata mea, Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi o cruce, mai mare sau mai grea, fără să ne dea însă mai mult decât putem duce. Fiecare ființă umană are o crucea lui, care de fapt este mâna destinului. În viață se spune că e bine ca frumosul și bunătatea să te apere de urâtul și răutatea înconjurătoare. Tu, iubita mea, să ai in vedere că o nouă zi poate fi pentru tine un nou început pe care este bine să îl folosești numai pentru ceea ce contează pentru tine și sufletul tău. Rebecca, tu trebuie ca zilnic să te gândești că ești un om minunat, că ai părinți care te iubesc și te protejează, că pentru tine răbdarea trebuie să fie o virtute, că întotdeauna binele a învins răul, chiar dacă nu din prima „confruntare”, și că minunile au existat, existăși vor exista pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu. Ti-aș mai spune că viitorul acestei lumi, va aparține numai celor care cred în frumusețea visurilor lor. Tu nu cumva să cauți pacea în lumea exterioară, că sigur nu o vei găsi, ci caut-o în tine însuți. Să nu îți pierzi niciodată speranța când uneorinu vei realiza ceea ce îți propui, căci nu știi în care zi se poate întâmpla și un miracol. Eu, tatăl tău, am avut aceasta șansa ca, după 5 ani de exterminare fizicăși psihică, să primesc „lumina” – ziua libertății!

 Cum să-mi aleg prietenii, tati?

Prieteniile tale nu trebuie sa fie perfecte, ci doar reale. Dragostea și prietenia înfloresc acolo unde oamenii sunt cinstiți, căci existăprieteni în viață și prieteni pentru o viață. Să știi, Rebecca, că prietenii nu se aleg după chip, ci întotdeauna după suflet. Cel mai bun medicament după o zi mai grea, cu întâmplări nefericite, este un prieten bun, care nu te întreabă nimic, nu te sâcâie, dar știe cum să te facă să zâmbești. Nu vezi tu, fata tatii, ce ciudată este viața asta! Așteptăm ani buni să creștem pentru a nu mai fi nevoie să fim tinuți de mână pe stradă, iar după ce am obținut această facilitate, culmea, ne căutăm un prieten care să ne țină de mână! Un prieten adevărat este acela care vine, în timp ce toți pleacă. Prietenii, draga mea, îți sunt numai cei care își amintesc de tine chiar și atunci când nu au nevoie de tine.

De mult, Rebecca, mă țineam să-ți spun ceva foarte important despre viață. Noi, oamenii, eu, tu, cei din preajma noastră, suntem cu toții ucenici într-o profesie în care nu devenim niciodată maeștri – Viața! Viața nu este o problemă care trebuie rezolvată, ci un mister care trebuie trăit.

Este adevărat tati, că cuvintele pot fi cheile vieții?

Da, tată, cu o condiție, să fie alese corect, căci ele pot deschide orice inimă și în același timp pot închide orice gură. Să știi, draga mea, că limba nu are oase, dar este o „armă” redutabilă care, prin cuvintele pe care le articulează, poate să frângă o inimă, motiv pentru care va trebui să fii foarte atentă la vorbele tale.

De ce o situație nedorită, critică, întotdeauna îți dă neliniște și îți taie elanul?

Să știi copilă, că fiecare situație proastă sau critică, cum îi spui tu, are și o latură pozitivă din care poți învăța câte ceva, doar că trebuie să descoperi acel ceva! Bunăoară, chiar și un ceas stricat totuși îți va arată ora exactă de două ori pe zi, chiar dacă nu funcționează. Tu trebuie să știi că în viață trebuie să dai dovadă de modestie, pentru a nu lăsa impresia că te consideri superioară celor cu care interacționezi, tu să ai curajul de a putea face față oricărei situații nedorite, cum spui tu, și în cele din urmă, căci înțelepciunea de a păstra tăcerea în fața prostiei monumentale din jurul tău. Tu trebuie să fii întotdeauna unică, ca sarea, cu un caracter unic, căci chiar dacă prezența ta nu este simțită, în schimb absența ta va face ca totul să să nu mai aibă gust, farmec. Ce zici, nu e șic?!?

Care e diferența între minciună și adevăr?

Ce să-ți spun? Pe mine tatăl tău, nimic nu mă face să-mi pierd interesul mai repede față de un individ, decât o persoană care mă minte, sau măcar încearcă să o facă, deși, la experiența mea de viață, este puțin probabil să mă las mințit. Dar să știi că adevărul nu a pătat și nu va păta niciodată buzele celor care îl spun, ci conștiința celor care îl ascund. Oricum, oamenii care mint sunt foarte periculoși și oricând dispuși la acte de trădare, la parșivenie și la lipsă de bun simț. În concluzie, ți-aș spune că adevărul te fortifică, iar minciuna te va distruge. Dar e foarte important ca niciodată să nu minți persoana care are încredere în tine și să nu mai crezi niciodată în persoana care te-a mințit o dată, pentru că o mai repeta. Draga mea, să ții minte că în lumea asta imperfectă, mințile puternice discută idei, mințile mediocre discută evenimente și mințile slabe discută oameni, adică bârfesc, bârfa devenind un fel de sport național la români!

Deși te-am întrebat, am să insist chiar dacă risc să mă repet, de ce omul este o ființă veșnic nemulțumită?

Ți-am mai răspuns, în formă empirică, de ce. Poate că își conștientizează propria existență abia după ce o constată pe propria piele. Bunăoară, e nemulțumit, că are pantofi vechi și tociți, până când întâlnește un semen fără picioare! Eu cred că de fapt ne gândim mult prea des la ceea ce ne lipsește și, în același timp, mulțumim prea rar pentru tot ceea ce avem deja, bunului Dumnezeu. Există o caracteristică deloc lăudabilă a oamenilor și, sincer să fiu mi s-a întâmplat inclusiv mie, și anume, mult prea des judecăm oameni fără să-i fi cunoscut puțin măcar. Poate prea rar ne uităm la propriile noastre defecte, exacerbându-le pe ale celor din jurul nostru. Și asta e mare greșeală!

Trăim o viață trepidantă, obositoare aș zice, cu multe evenimente, ne stresăm și ne tulburăm din lucruri mărunte, am vrea să le facem pe toate deodată deși știm că nu se poate și, din păcate, prea rar ne oprim să respirăm profund și să ne bucurăm cu adevărat de viață. O prostie!

Paradoxal, ne plângem că timpul trece foarte repede, însă nu facem nimic pentru a valorifica și trăi frumos fiecare clipă a existenței noastre, uitând că de fapt suntem simpli călători prin lumea asta.
Trăim într-o continuă agitație, ca într-o furtună cu puține momente de calm, fără să realizăm că viața noastră e unică!

Ce lucruri sunt totuși, tati, cele mai importante în viața noastră?

Draga tati, există 2 lucruri esențiale de care trebuie să ții cont, toată viața cu certitudine, sănătatea și liniștea ta. Sănătatea pe de o parte este starea de bine a corpului tău, când nu trebuie să simți că ai organe, mușchi, țesuturi. Iar liniștea este starea de bine a sufletului tău. E confortabil să fii liniștită și nu agitată, enervantă sau rănită de cuvinte sau evenimente neplăcute. Ar mai fi ceva, foarte important de știut, nu te depărta de Dumnezeu, căci dacă El e tot ce ai la un moment dat, să știi că vei avea tot ce îți trebuie.

Există oare, viață perfectă în lumea asta imperfectă, tati?

Nu, Rebecca! Într-adevăr, viața nu este perfectă, însă singura ta datorie este să o trăiești frumos, pentru că nu există viață care să fie permanent perfectă, dar în schimb pot exista momente perfecte.

După câte ai pățit tu în viață, tati, cum poți să mai fii un om așa de bun?

Copilul meu, așa cum eu încerc să-ți transmit experiența mea despre lume și viață, despre bine și rău, despre capcanele și răutățile lumii, tot așa am fost educat și sfătuit de părinții mei și bunicii tăi, care din păcate ne-au părăsit și au plecat la cele veșnice, în lumea nemuritorilor de unde vegheză la viața și sufletul nostru. Dumnezeu să-i ierte! Eu pot să spun, că am ajuns la vârsta la care văd multe, dar am învățat să spun mai puține. Pe mine nu mă mai interesează ce cred alții despre mine. Sunt sătul de răutățile oamenilor, de dușmăniile lor, realizările mele sunt pentru mulți identificate, cu nerealizările propriilor lor vieți. Ei se cred atât de mândri de ei, încât nu pot fi în stare să accepte realitatea, pe ei de fapt, îi macină și îi omoară invidia. Așa că eu știu bine că nimeni nu trăiește în locul meu, nimeni nu suferă când eu sufăr, nimeni nu trăiește în locul meu, nimeni nu știe ce este în sufletul meu, cum nimeni nu vine să-mi plătească datoriile. Nimeni nu o să-mi crească și întreține copiii.

Crede-mă, Rebecca că am ajuns la vârsta la care, cel mai mult contează pentru mine liniștea mea. Pe mine, viața, mult timp m-a obligat să învăț să fiu puternic, iar acum crede-mă că în fiecare clipă învăț să fiu fericit. În viața asta tumultoasă a mea, de multe ori am uitat de mine, dar niciodată, fata mea, nu am uitat să fiu om, să gândesc pozitiv, să iert și să merg mai departe. Sunt bun, pentru că de mute ori, am lăsat de la mine pentru a face bine în jurul meu și deși de foarte multe ori am tăcut, tocmai pentru a fi liniște în proximitatea mea. Părinții mei m-au învățat, că dacă nu pot să iubesc, am obligația ca măcar să nu urăsc pe cineva care a apărut vremelnic în viața mea.

Să știi iubita tati, că răutatea, ura, dușmănia se întoarce mereu la cel care a trimis-o, tot la fel cum dragostea se va întoarce către cel care a dăruit-o și invidia se va răsfrânge către cel care o simte. Totdeauna toată viața poate să se întoarcă, atunci când nici nu crezi tu, la fel pentru toată lumea. Află copilă, că în viață dacă îți propui și să mulțumești pe toată lumea să știi că e imposibil, dar dacă îți propui să-i enervezi pe toți care îți ies în cale, e floare la ureche. Eu, Rebecca, am învățat să nu mă mai încred în cuvintele frumoase, când au conversat, că de fapt acei indivizi au miere pe buze dar pot avea de fapt otravă, în suflet. Ia aminte, fata tatii, că cine este frumos sufletește și emană dragoste și iubire, zâmbește, râde, nu va îmbătrâni, vârsta pentru el rămâne doar un număr, numai pentru că frumusețea sufletului n-are vârstă niciodată. Și aș încheia răspunsul la întrebarea ta, de ce am rămas totuși bun?

Așa cum am încercat eu așa să faci și tu, Rebecca, în viața ta. Înconjoară-te de oameni care te fac să fii fericită, de oameni care te fac să zâmbești, să râzi, care sar să te ajute când ai nevoie de oameni care n-ar profita niciodată de tine, deși e mai greu. Alege-ți totdeauna oamenii, cărora cu adevărat le pasă de tine. Numai ăștia sunt cei pentru care merită să faci eforturi să îi păstrezi în viața ta. Toți ceilalți sunt doar trecători prin viața ta. Mie, mulți ani mi-au trebuit să învăț toate astea, să găsesc cu adevărat formula magică a liniști sufletului meu și a sănătății psihice și fizice. Ține minte tată, tu, eu, nu putem face vreun rău cuiva, dacă avem doar dragoste în viață.

Tati! De ce se spune mereu că timpul vindecă rănile care ne-au rănit sufletul?

Dragă Rebecca să știi că niciodată timpul nu a vindecat și nici nu vindecă nimic. El este cronometrul vieți noastre. Ce este foarte important pentru noi este că fiecare ființă umană trece prin timp și ne schimbăm de la o etapă la alta. Bunăoară, altfel vedem și trăim prin lume în perioada copilărie, altfel la adolescență, apoi la tinerețe sau la maturitate. Trecerea prin timp a noastră, ne face să învățăm să acumulăm cât mai multe cunoștințe din experiența lumii, învățăm să acceptăm și lucruri care ne sunt contrare voinței noastre. Învățăm să iertăm, nemerniciile semenilor noștri, să închidem niște cicatrici mai vechi, care totuși vor rămâne. Tot ce este trist în toate astea, e că se pare că noi oamenii, avem nevoie de prea mulți ani ca să putem acumula aceste experiențe și să ne putem da seama și să realizăm cât de prețioase pot deveni clipele la un moment dat.

Tati! Noi la școală suntem un grup de câțiva prieteni, cu bunele și relele noastre. Cum crezi că ar trebui să mă comport eu în relația cu ei?

Draga tati…

  •  În primul rând, te-aș învăța să nu te obosești să-i convingi că ești așa cum ești tu. Căci, oricum ei te vor vedea așa cum le convine lor și asta în funcție de câtă nevoie au ei de tine, Rebecca.
  • Doi, să știi că de fapt nu vei fi niciodată bârfită de colegi mai buni ca tine, ci de cei care ar vrea să fie ca tine, dar nu pot. E foarte importantă și educația primită de la părinți, așa cum se spune de cei 7 ani de acasă. E de știut, că întotdeauna în mintea îngustă încape și multă bârfă.
  • Trei, nu uita de o vorbă din bătrâni care spune cam așa: „Fetiță, să nu stai în spatele calului, în fața taurului și în orice parte a prostului.”
  • Patru, să știi că dacă tu în grupul vostru de prieteni, vrei să fii apreciată, va trebui să faci multe lucruri bune pentru ei, dar nu uita că pentru a fi disprețuită și marginalizată, nu e nevoie decât de o singură greșeală pe care o află imediat toți, în timp ce mii de lucruri bune nu le vede nimeni, așa că atenție mare, cum abordezi situațiile critice. În ziua de azi, chiar și la vârsta voatră de adolescenți, rar mai găsești un om sincer…  Comportamentul e de genul, pe față te lingușesc și pe la spate te bârfesc și chiar uneori caută să te rănească.
  • Cinci, să nu crezi în tot ce auzi sau chiar vezi! La perversitatea din ziua de azi și la duplicitarizmul multora, orice e posibil. Tu știi că chiar și sarea arată ca zahărul. Șase, dintre toți colegii și prietenii tăi, tu să-i apreciezi pe cei care sunt buni, căci ei sunt foarte greu de găsit. Trebuie să fii atentă permanent cu ei că există situații când vor vrea să te doboare, chiar cei la care tu te așteptai să te ridice.
  • Șapte, tu Rebecca, fata mea, va trebui chiar dacă vei fi rănită sau jignită, să nu dorești răul nimănui, mai ales ălora care ți-au făcut rău, din invidie, căci fiecare piatră pe care o arunci tu, viața ți-o va întoarce înapoi! Fă de regulă bine, căci binele îți va păstra sufletul frumos și curat, te învață tatăl tău.
  • Opt, tu, iubita tati, trebuie să ai grijă în cine ai încredere, cui te destăinui, cui îi spui ofurile tale, cu cine te confesezi, și să știi că și diavolul a fost cândva înger. Să ai în vedere, să nu spui nimănui dintre colegi unde te doare cel mai mult, pentru ca „prietenii” vor ataca și pentru ei, va fi locul perfect unde te va lovi.
  • Nouă, mai trebuie să știi ceva, fetițo! Dacă tu vei ierta mereu, pe toți neghiobii, nesimțiții și oamenii lipsiți de caracter și educație, ei se vor obișnui să te rănească mereu. Îndepărtează-te de asemenea indivizi asociali. Sigur, singurătatea, doare, macină, un suflet tânăr ca al tău, dar și să stai de dragul de a sta cu cei care te rănesc, mai mereu să știi că doare și mai tare. Din două rele, alege-o pe cea mai mică, dacă nu ai altă opțiune de viață. Sigur, pentru tine e să pleci din grupul ăla.
  • Zece, tu Rebecca, încearcă să trăiești viața de adolescentă în cât mai multă liniște și lipsită de evenimente neplăcute, iubește tot ce gravitează pe lângă tine, fără patimă, respectă-i pe toți care te înconjoară dar nu uita ce te învață tatăl tău, nu te atașa, că nu e deloc bine

Dragă tati, aș vrea să schimbăm un pic repertoriul, cu întrebări directe despre viața și fericirea noastră, și te-aș întreba, cum să acționez dacă mă îndrăgostesc la prima vedere?

Păi Rebecca, nu ar fi ceva anormal, numai că dacă inima bate tare și sufletul o cere, să înveți de la tatăl tău, că nu trebuie să aștepți și să suferi, ca cineva să-ți dea un loc într-un suflet. Tu, dacă vrei să nu-ți agiți existența, să nu aștepți iubirea sau respectul cuiva, numai pentru că tu îți dorești asta, căci totdeauna cei care te vor în sufletul lor, sigur, nu te vor lăsa să aștepți sau să cerșești, iubirea sau dragostea lor.

Fetiță frumoasă, deschide-ți ușa sufletului doar celor care intră cu inima curată. Să știi tată, că încă nu se știe și știința, încă a rămas repetentă la acest capitol, dacă sufletul este reședința inimii sau dacă sufletul locuiește în inimă, căci unii doctori cardiologi precum celebrul Christiaan Barnard, medicul din Africa de Sud, care a făcut primul transplant reușit de inimă din lume, fiind premierul acestor operații, a afirmat și susținut că inima e doar o pompă. Nu știu să-ți spun care este adevărul, dar un lucru pot să-l afirm, fără teama de a greși, că cine are o inimă mare, are și un suflet frumos.

Ar ma fi ceva… în iubire, în dragoste, până tu Rebecca, nu vei fi fericită cu cel pe care ți-l dorești și de care te-ai îndrăgostit, nu vei fi niciodată fericită peste cine ai dat, de fapt. Cred că la îndemână, îți este propria inteligență și experiență și să ții minte, ceea ce te-am învățat mai de mult. Te poți apăra cu un simplu zâmbet, atacă-ți adversarul cu tăcere și înfrânge-i pe adversari cu indiferență. Să știi, iubita, că oamenii mari văd iubirea în orice, în timp ce oamenii mici, văd doar beneficii. Știi, că uneori îi ia inimii mai mult timp să accepte iubirea, ceea ce capul știe deja, de la prima întâlnire. Chiar dacă visele te copleșesc, să știi, fetița tatii, că ele nu au termen de expirare și după ce iei o pauză de respirație adâncă și apoi încearcă de a început.

Totdeauna iubirea și dragostea înflorește acolo unde oamenii sunt cinstiți, cum tot la fel toți cei care nu te doresc și nu te apreciază, vor găsi destule motive și editații, câteodată chiar meschine, ca să te respingă, în timp cei care te vor, vor căuta și vor găsi o cale să fie lângă tine. Află că viitorul acestei lumi nu poate aparține decât tuturor celor care cred în visele lor. Tu, Rebecca, să nu-ți cauți niciodată liniștea în lumea exterioară, ci numai în propriul tău eu, în tine însuți. Dar nu cu egoism. Iubirea oamenilor nu trebuie să fie perfectă, ci doar reală, iubita. Pentru tine este obligatoriu să fii unică, să nu cauți să devii copia cuiva, că vei fi un fake, tu trebuie să ai un caracter unic, precum sarea, a cărei prezență nu este simțită, dar în schimb absența ei face ca totul să nu aibă gust. În viața asta agitată, imperfectă și neconformă, în care toată lumea caută să te agite, este cu adevărat frumos când cineva își face timp pentru tine, să te sune, să-ți trimită mesaje de susținere, să te întrebe dacă ți-e bine, să îți spună să ai grijă de tine. Este ceva magic când știi că tu contezi cu adevărat pentru cineva.

Nota redacției

Pe 3 decembrie 1967, într-un spital din Cape Town, după o operație care a durat nu mai puțin de nouă ore, chirurgul Christiaan Barnard a reușit să-i dea o inimă nouă unui bărbat în vârstă de 54 de ani. Louis Washkansky suferea de diabet și de o afecțiune cardiacă gravă. Inima îi aparținea Denisei Darwall, o tânără care și-a pierdut viața într-un accident de mașină. În timpul operației, care a avut o echipă medical formată din 30 de persoane, chirurgul a fost secondat de fratele său, Marius. Operația a fost un succes. Din păcate, pacientul a murit după 18 zile, din cauza unei pneumonii. Chirurgul însă, după ce a revoluționat lumea medicală, a continuat să facă astfel de operații, cu succes. El a murit în 2001, la vârsta de 78 de ani, în urma unui atac de cord, în Cipru. Christiaan Barnard a fost fiul unul preot reformat olandez plecat în misiune în Africa de Sud, Christiaan Barnard s-a născut în cape Town, a făcut Facultatea de Medicină a Universităţii de aici, apoi rezidenţiatul la Spitalul Groote Schuur din acelaşi oraş. A urmat o bursă în Statele Unite, specializându-se în chirurgie cardiotoracică, la Universitatea din Minnesota. La întoarcea în Cape Town, doctorul Barnard a urcat rapid treptele ierarhice, a devenit profesor asociat în cadrul Departamentului de Chirurgie a universității pe care a absolvit-o. Din această postură a început o muncă asiduă de cercetare, scopul fiind pentru realizarea cu succes a transplantului de cord. Ani de zile a exersat pe câini, asistat de fratele său, chirurg și el. Apoi, pe 3 decembrie 1967 a reușit primul transplant de cord uman, doctorul Christiaan Barnard devenind un erou al medicine moderne, un deschizător de drumuri.

Legătura cu România

Comuniștii din România acelei perioade nu au fost foarte interesați să promoveze reușita medicală „capitalistă”. S-a vorbit puțin despre transplantul de cord realizat, dar suficient pentru ca o profesorară din Brăila, să se ambiționeze să îi ofere unicului ei fiu această șansa la viață. Practic, femeia a auzit o știre, la radio. Copilul, Horia Sămărghiţan suferea de „boala alabastră” (n.r. tetralogia Fallot este o afecțiune congenitală a inimii). Fusese diagnosticat încă de la vârsta de un an, iar medicii spuneau că va fi norocos dacă apucă să împlinească 16 ani. Horia venise pe lume în 1955, fiind, practic, în pragul vârstei critice. Cecilia Sămărghiţan ar fi   auzit știrea la radio, iar apoi nimeni și nimic nu i-a mai putut sta în cale.  Aproape trei ani i-au trebuit mamei să convingă autotirățile comuniste că vrea să ajungă în Africa de Sud la doctorul Barnard ca să îi salveze copilul, și nu ca să fugă  din țară. Până la urmă a primit pașaportul, iar în 1970 mama și copilul Sămărghiţan au ajuns în fața legendarului chirurg. Operația lui Horia a durat nouă ore, pe 14 aprilie 1970, timp în care inima i-a fost desfăcută de doctorul Christiaan Barnard și reconstruită, „corect” și funcțional. Pentru băiat a urmat o perioadă de convalescenţă de două luni. Sora Ceciliei Sămărghițan, care lucra in Ministerul Agriculturii, a obținut sprijinul ministrului de atunci, Angelo Miculescu. Acesta ar fi făcut un gest riscant incredibil, împrumutând-o cu valută pe mama disperată, chiar din fondurile ministerului. Cecilia Sămărghițan a mai fost prijinită și de viceprim-ministrul de atunci, Iosif Banc, membru în C.C. al P.C.R. La un an după operația lui Horia, doctorul Bernard a vizitat România. Era a doua țară europeană în care ajungea. A aflat aici, șocat, că sute de oameni voiau să ajungă la el în Africa de Sud, pentru operații, dar nu erau lăsați de stat. În anii ulteriori a revenit în România și a operat împreună cu medicii români, nenumărați pacienșți cu problem cardiace severe. În urma acestor vizite, chirurgul cardiolog Ioan Pop de Popa a fost trimis la specializare cu o bursă în SUA, devenind ulterior fondatorul chirurgiei cardiace moderne din România.

Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.