1.jpg)
Președintele Biden autorizează Ucraina să folosească rachetele americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia în profunzime
Președintele Joe Biden a autorizat Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, furnizate de SUA, pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei, relaxând astfel limitările asupra armelor, pe măsură ce Rusia desfășoară mii de soldați nord-coreeni pentru a-și consolida frontul, potrivit unui oficial American, citat de agenția Associated Press. Decizia, care permite Kievului să folosească Sistemul de rachete tactice ale armatei, sau ATACM, pentru atacuri mai îndepărtate în interiorul Rusiei vine în momentul în care președintele Vladimir Putin poziționează trupele nord-coreene de-a lungul graniței de nord a Ucrainei pentru a încerca să recupereze sute de kilometri de teritoriu ocupat de forțele ucrainene. Mișcarea lui Biden urmează, de asemenea, victoria în alegerile prezidențiale a lui Donald Trump, care a spus că va pune capăt rapid războiului și a provocat incertitudine dacă administrația sa va continua sprijinul militar vital al Statelor Unite pentru Ucraina.
Oficialul și ceilalți cunoscători ai problemei nu au fost autorizați să discute public decizia SUA și au vorbit sub rezerva anonimatului. Reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de duminică a fost rezervată. „Loviturile nu se fac cu vorbe”, a spus el în timpul discursului său video de noaptea trecută. „Astfel de lucruri nu sunt anunțate. Rachetele vor vorbi de la sine”. Zelenski și mulți din susținătorii săi occidentali îl presează pe Biden de luni de zile să permită Ucrainei să lovească ținte militare mai adânc în interiorul Rusiei cu rachete furnizate de Occident, declarând că interzicerea SUA a făcut imposibil ca Ucraina să încerce să oprească atacurile rusești asupra orașelor și a instalațiilor electrice. Declarația lui Zelenski a venit la scurt timp după ce a postat un mesaj de condoleanțe pe Telegram în urma unui atac rusesc asupra unei clădiri de nouă etaje, atac care a ucis cel puțin opt persoane în orașul Sumî, situate la 40 de kilometri (24 de mile) de granița cu Rusia.
De asemenea, un atac masiv cu drone și rachete, descris de oficiali drept cel mai mare din ultimele luni, vizând infrastructura energetică și ucigând civili. Atacul a avut loc în timp ce temerile cresc cu privire la intențiile Moscovei de a devasta capacitatea de generare a energiei a Ucrainei înainte de iarnă. „Și acesta este răspunsul tuturor celor care au încercat să obțină ceva cu Putin prin discuții, telefoane, îmbrățișări și tăcere”, a spus Zelenski. Unii adepți au susținut că limitarea și alte constrângeri ale SUA ar putea costa războiul Ucrainei. Dezbaterea a devenit o sursă de dezacord între aliații NATO ai Ucrainei. Biden a rămas în opoziție, hotărât să țină linia împotriva oricărei escalade care credea că ar putea antrena SUA și alți membri NATO în conflict direct cu Rusia cu arme nucleare.
Știrile despre decizia lui Biden au urmat întâlnirilor din ultimele două zile cu liderii Coreei de Sud, Japoniei și Chinei. Adăugarea trupelor nord-coreene a fost esențială pentru discuțiile, care au avut loc în marginea summitului de cooperare economică Asia-Pacific din Peru. Biden nu a menționat decizia în timpul unui discurs la un popas în pădurea tropicală amazoniană din Brazilia, în drum spre summitul Grupului celor 20. Întrebat despre decizie, secretarul general al ONU Antonio Guterres a spus într-o conferință de presă că poziția organismului este „de a evita o deteriorare permanentă a războiului din Ucraina”. „Vrem pace, vrem pace corectă”, a spus Guterres duminică înainte de summitul de la Rio de Janeiro (18-19 noiembrie 3024). El nu a detaliat. Este posibil ca rachetele cu rază mai lungă de acțiune să fie folosite ca răspuns la decizia Coreei de Nord de a sprijini invadarea Ucrainei de către Putin, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu evenimentele.
Oferta generală de rachete ATACMS este scurtă, așa că oficialii americani din trecut s-au întrebat dacă ar putea oferi Ucrainei suficient pentru a face diferența. Unii susținători ai Ucrainei spun că, chiar și câteva lovituri cu rază lungă mai adânc în interiorul Rusiei i-ar forța armata să-și schimbe desfășurarea și să-și cheltuiască mai multe resurse. Coreea de Nord a oferit Rusiei mii de militari pentru a ajuta Moscova să încerce să recupereze pământul din regiunea de graniță Kursk, pe care Ucraina l-a cucerit anul acesta. Introducerea trupelor nord-coreene în conflict vine în momentul în care Moscova a cunoscut o schimbare favorabilă a frontului. Trump a semnalat că ar putea împinge Ucraina să accepte să cedeze un teren confiscat de Rusia pentru a pune capăt capăt conflictului. Aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, potrivit evaluărilor americane, sud-coreene și ucrainene. Oficialii serviciilor secrete din SUA și Coreea de Sud spun că și Coreea de Nord a furnizat Rusiei cantități semnificative de muniție pentru a-și completa stocurile de arme în scădere. Trump, care preia mandatul în ianuarie, a vorbit luni de zile în calitate de candidat despre faptul că dorește ca războiul Rusiei în Ucraina să se încheie, dar în general a evitat întrebările dacă dorește ca aliatul SUA să ajute Ucraina.
De asemenea, el a criticat în mod repetat administrația Biden pentru că a acordat Kievului ajutor de zeci de miliarde de dolari. Victoria sa îi face pe susținătorii internaționali ai Ucrainei să se îngrijoreze că orice reglementare grăbită l-ar ajuta în mare parte pe Putin. America este cel mai valoros aliat al Ucrainei în acest război, oferind asistență de securitate de peste 56,2 miliarde de dolari de când forțele ruse au invadat această țară în februarie 2022. Cu toate acestea, îngrijorată de răspunsul Rusiei, administrația Biden a amânat în mod repetat furnizarea unor arme avansate specific, solicitate de Ucraina, fiind de acord doar sub presiunea Kievului, a susținătorilor săi și după consultare cu aliații. Aceasta includea inițial refuzul cererilor lui Zelenski pentru tancuri avansate, sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de luptă F-16, printre alte sisteme. Casa Albă a convenit în mai să permită Ucrainei să folosească armamentul furnizat de SUA pentru lovituri limitate chiar peste granița cu Rusia. Abia acum lucrurile se complică dramatic. Ne aflăm deja în plin război mondial…
Ciucă și Ciolacu jinduiesc în secret să fie ca Putin…
Am vrut să fim și noi ca americanii, mi-am luat un pocal de prochiriu, fără cucurigi, și am urmărit maratonul electoral, organizat cu măiestrie interesată la televiziunea Digi 24. Spun „interesată” fiindcă jurnaliștii de la Digi 24 mi-au încălcat grav dreptul democratic de a alege liber și în cunoștință de cauză. De ce? Pentru că, în toată publicitatea lor electorală, au vorbit zile întregi despre „cei 14 candidați pentru Cotroceni” și au prezentat pe 18 noiembrie numai 6 în ring. Eu am anunțat deschis că voi vota pentru Călin Georgescu, așa cum am votat cu Toader Paleologu, un alt om inteligent, cu viziune asupra României. Ei bine, fără să ne informeze, Digi 24 nu l-a invitat pe Călin Georgescu pe 18 noiembrie. Poate că eu și cei asemenea mie voiam să-l vedem în acest dialog mai amplu, să ne foremă=m o imagine mai rotundă. Fiindcă nu am avut posibilitatea să facem această comparație, consider că am fost privat de dreptul elementar de a alege în cunoștință de cauză. Bine, îmi va zice careva că este o televiziune privată, iar dacă vreau să-i văd pe toți, nu am decât să mă adresez televiziunii publice.
E-adevărat, este privată… Iar televiziunea publică doarme pe banii noștri. De fapt, vineri, a fost invitat și Călin Georgescu, împreună cu Ana Birchal, alături de niște candidați anonimi. Este evident și de ce. Călin Georgescu a reproșat că nu va fi invitat și el pe 18 noiembrie, când vor fi doar 8 invitați din cei 14. Omul era informat. „Pentru că așa a vrut Digi 24”, a răspuns țîfnos Prelipcică. (I-am stâlcit deliberat numele fiindcă și Prelipcică ne-a desconsiderat pe noi, cei care vrem să-l votăm pe Călin Georgescu.). „Îl iubiți pe Vladimir Putin? Răspundeți repede!”, s-a rățoit Prelipcică. „Dar de ce să răspund repede?”, l-a contrat musafirul și dialogul a continuat pe această tentă imprimată de Prelipcică.
Nu am să-i spun eu lui Prelipcică cum se face presă… e prea bun. Cum am remarcat cu toții, au fost invitați pe 18 noiembrie doar 8 candidați. S-au prezentat doar 6. Marcel Ciolacu și oșteanul Nicolae Ionel Ciucă au avut lucruri mai importante de făcut: ei conduc Patria. Întrebat în 2004 de ce nu participă la dezbaterile electorale alături de ceilalți candidați la președinția Rusiei, Vladimir Putin a spus: „Eu sunt un om ocupat, trebuie să conduc Federația Rusă!” Și nu s-a dus niciodată la dialog, apoi a modificat Constituția Rusiei ca să-l încapă pe președintele-țar, eternal ales al poporului rus. Ce s-a ales ulterior de marea democrație din Rusia știe toată lumea. Alde Ciolacu și Ciucă al nostru („Frații CiCi”, cum i-a ironizat Jiorjicî Simion) au și ei un vis secret: să fie asemenea lui Putin sau măcar niște Putinei mai mici, care să facă absolut ce vor. Așa îmi explic eu de ce nu au venit să-i vadă oamenii în toată splendoarea lor intelectuală. Ludovic Orban a făcut un enunț important pentru țară: s-a retras în favoarea Elenei Lasconi și s-a lăsat cu pupături pe cercei…
Bref, Mircea Geoană, feciorul generalului Ioan Geoană s-a prezentat la fel de inept cum îl știam: absolut suficient, omul care le știe pe toate și care a parvenit numai prin calități proprii, nu datorită lui Ion Iliescu. Se știe că Ioan Geoană era șef al Comandamentului Apărării Civile înainte de 1990 și răspundea de adăposturile secrete ale lui Nicolae Ceaușescu. El intrase în conjurație alături de Ion Iliescu, de generalul Neagoe, șeful Direcției a V-a (o structură a instituției Securității regimului comunist din România, specializată în protecția conducerii PMR/PCR și a persoanelor care se bucurau de imunitate diplomatică, inclusiv a înaltelor oficialități străine care se aflau temporar pe teritoriul României) și de generalul Victor Athanasie Stănculescu. De aceea, când Ceaușescu a vrut să fugă prin tunelul secret de la Comitetul Central spre casă, Ioan Geoană fugise cu toate cheile, spre surprinderea președintelui de-atunci. Drept recompensă, Ion Iliescu l-a făcut pe Mirciulică ambasador la Washington, dar lui Mirciulică nu i-a plăcut clădirea ambasadei. De aceea, statul român a fost nevoit să plătească 10.000$US pe lună chirie pentru un viloi unde a stat strategul de la NATO cu Mihaela „dragostea mea”. Când Ion Iliescu a pierdut alegerile prezidențiale în 1996, Mirciulică s-a grăbit să-i trimită de frică o scrisoare lui Emil Constantinescu: „Ion Iliescu este un cancer al democrației. De aceea, trebuie îndepărtat din viața publică prin orice mijloace…” La sfârșitul mandatului avortat, Țapu a publicat o carte cât un chirpici, unde a trecut și scrisoarea lui Mircea Geoană. Întrebat ce crede despre scrisoarea lui Geoană, Ion Iliescu a dat răspunsul lui antologic ca o poreclă pusă cu dangaua înroșită în foc: „Așa-i el, mai prostănac…” Aici este secretul ascensiunii Prostănacului, iar nu în meritele lui de strateg…
„Eu voi fi președintele implicat, implacabil, nu autoritar ca Băsescu și ați văzut ce a făcut…” La care, Elena Lasconi l-a plesnit scurt: „Domnul Băsescu vă bate și în lipsă!” Și a râs singură de replica ei, ca o puștoaică în recreația mare. De fapt, ea a făcut cea mai bună impresie. Dacă strategul Geoană a spus că Ucraina trebuie să cedeze teritoriile cucerite de Rusia („Crimeea este pierdută, Donbasul este rusificat de doi ani…”), Elena Lasconi a afirmat răspicat că Ucraina nu trebuie să facă nicio concesie teritorială fiindecă nimeni nu garantează că Putin se va opri acolo. Au mai fost garanții și la Budapesta…Cristian Diaconescu a fost singular și conform. George Simion a făcut o figură tipică de-acum, mai ales că este ghidat la fiecare pas de „Planul Simion” pentru toate domeniile, iar Kelemen Hunor nu vrea ca Ucraina să piardă războiul, cum visează Viktor Orban și Vladimir Putin. Așa că votați, dragilor, că aveți cu cine! Cei doi Putinei vor să ne fericească din nou fiindcă asta e singura lor strategie politică: oare cum să ne m ai mintă o data…
A se vedea și alte articole ale autorului
Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
