Ziua universală a Iei 2024 celebrată în Muzeul Civilizațiilor din Cetatea Eternă (Roma)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Nota redacției. Ie este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic(fir depănat de pe gogoșile viermilor de mătase). Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material). În comunitățile românești din întreaga lume, ziua universală a iei este sărbătorită la data de 24 iunie (la Sânziene sau Drăgaica).

În acest an, Ziua universală a Ieiva fi sărbătorită în acest an, la Roma, printr-o suită de evenimente organizate de Ambasada României în Republica Italiană, alături de Președinția Comisiei de Cultură din Camera Deputaților a Parlamentului Italiei, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Civilizațiilor din Roma și Accademia di Romania in Roma. Astfel, pentru a celebra această importantă sărbătoare dedicată tradițiilor populare românești înscrise în patrimoniul imaterial Unesco, Muzeul Civilizațiilor din Roma (Piazza Guglielmo Marconi 8) va găzdui, timp de o lună, expoziția „România-Italia: Arta broderiei și a ceramicii, patrimoniul umanității” (18 iunie–14 iulie 2024), precum și o conferință științifică și ateliere de țesut dedicate copiilor.

Programul

• 18 iunie–14 iulie 2024, Salonul de Onoare al Muzeului Civilizațiilor din Roma

Expoziția „România-Italia: Arta broderiei și a ceramicii, patrimoniul umanității“ prezintă o selecție de costume tradiționale și obiecte din ceramică din colecțiile Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gustiˮ din București, din diferite regiuni ale României (Banat, Bucovina, Maramureș, Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania) și costume tradiționale și obiecte de ceramică din patrimoniul Muzeului Civilizațiilor din Roma, din diferite regiuni ale Italiei (Abruzzo, Calabria, Campania, Lazio, Liguria, Marche, Molise, Piemonte, Sardegna, Sicilia, Toscana, Umbria, Valle d’Aosta și Veneto), într-un dialog al tradițiilor populare din cele două țări. Cu ocazia inaugurării expoziției, Romfilatelia va lansa produsul filatelic dedicat iei și ceramicii românești și italiene, simboluri ale patrimoniului umanității. De asemenea, va fi prezentată o expoziție de mărci poștale ce pun în valoare tradițiile și obiceiurile românești.

• 19 iunie 2024, ora 15h00, Sala de conferințe a Muzeului Civilizațiilor din Roma
  

Colocviul „România-Italia: Arta broderiei și a ceramicii, patrimoniul umanității” dedicat dialogului româno-italian privind restaurarea, conservarea și promovarea costumelor tradiționale și a ceramicii din cele două țări. În cadrul colocviului vor participa: Federico Mollicone, președintele Comisie de Cultură din Camera Deputaților a Parlamentului Italian, Dr. Andrea Villani, directorul Muzeului Civilizațiilor din Roma, Conf. univ. dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Leandro Ventura, directorul Institutului Central pentru Patrimoniul Imaterial din Roma, Dr. Francesco Aquilanti, coordonatorul colecțiilor de etnografie italiană din cadrul Muzeului Civilizațiilor din Roma, Dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, evidență științifică și baze de date din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Dr. Mihai Stan, responsabil proiecte culturale în cadrul Ambasadei României în Italia.

• 29 iunie 2024, de la ora 11h00, Sala Atelier a Muzeului Civilizațiilor din Roma
  

            Muzeul Civilizațiilor din Roma și Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București propun, în cadrul expoziției „România-Italia: Arta broderiei și a ceramicii, patrimoniul umanității“ o serie de ateliere de broderie pentru copii, intitulate ric-Amiamo (insieme), ateliere menite a prezenta tinerilor arta broderiei din cele două țări. Toate evenimentele sunt organizate în parteneriat cu Romfilatelia, Institutul Cultural Român și Biblioteca Europeană din Roma, sub patronajul Comisiei Naționale Italiene pentru Unesco și al Primăriei Romei. Parteneri Media: AskaNews, Agenția Cult, Agenția Radicale, Agenția Nova, Agerpres, Romeing, Gazzetta Diplomatica, Giornale Diplomatico, 2duerighe, Radio Roma, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Il Nuovo 7 colli, Il Pensiero dell’Arte, Abitare a Roma, Rome International și RoZoom Press.

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului