Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj...

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Din „Manualul de romgleză”: lidărșipul lidărului lidăros””

„Târgu’ Ieșilor” – prin intermediul Universității Apollonia – din nou Capitala Culturală a Cercetării Internaționale. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Paleologii (originari din Macedonia) au fost cândva o mare familie nobiliară bizantină (care se trăgea din Comneni și Angelizi) ai cărei reprezentanți au ajuns chiar pe tronul lui Constantin cel Mare, cel mai probabil aduși în Bizanț în urma uneltirilor lui Carol Quintul, care i-a urcat pe corăbii tocmai de lângă Roma, unde se pare că au trăit fericiți la Viterbo. Mulți se pretind descendenți ai conducătorilor de seamă ai Orientului, din această spiță aristocratică a fost zămislit chiar și Ivan IV zis și „cel Groaznic”.

Poate și pentru că Paleologii au fost mereu în fruntea elitelor Europei de Est, fundația din România de azi care se cheamă Casa Paleologu (e a Paleogului ăl tânăr, nu e ăl bătrân care a recunoscut că a fost racolat de Securitate) organizează acum cursuri de retorică și de „leadership”. Înțeleg că ilustrațiile la lecțiile de retorică pot fi din studiile clasice, dar „leadership” din Homer se poate doar dacă e vorba de Homer Simpson, pentru că bătrânul rapsod orb nu auzise de „lidărșipul” ăsta englezesc.

Pentru mine leadership (pronunțat lidărșip cum zic) este un cuvânt atroce, dar care nu pare să îl deranjeze pe conu Paleologu. Așa că nepoțelul vechilor Paleologi îi va învăța acum pe plătitorii onorariului de 700 Ron (TVA inclus) tot ce a moștenit mai bun din moși strămoși, inclusiv acest cuvânt preluat aiurea din engleză. El a pătruns în bagajul de cuvinte uzuale laolaltă cu un alt barbarism, adică „lidăr” (leader). Azi în Romanika orice neica nimeni se crede lidăr. Însă ambii termeni provin din engleza veche, pe care o sporovăiau anglo-saxonii înainte de sosirea normanzilor, unde verbul „loedan” însemna „a călători”, de unde și a conduce pe cineva pe un drum. Din aceleași străfunduri au scos și olandezii  „leider”, care înseamnă a ghida, dar și germanii, pentru care „Leiter” (care a dat sinistrul Gauleiter nazist) descrie orice șef, orice conducător.

Dar noi, aici pe plaiurile unde au adăstat strămoșii nepoțelului de Paleologi, nu vorbim o limbă germanică și nici una anglo-saxonă. Lidăr sună groaznic, fie și numai pentru că avem un termen compus pe același calapod și anume conducător, din latinescul con + ducere (care însemna tot a ghida, a îndruma). Așadar, pentru toți urmașii celor care au stat prin Fanar și nu au auzit de expresia „abilități de conducere”, sau cei care nu știu despre faptul că responsabilitatea este expresia calităților conducătorului, nu lidărșipul, sugestia este să ne întoarcem puțin și la limba română. Eu știu că grecii au iventat democrația, filosofia, scobitul în nas și băile de șezut, dar lidărșipul e doar capacitatea de a conduce, de a ghida, poate chiar și de a îndruma sau de a sfătui pe cineva. Cel care se află în această poziție este comandant, conducător, ghid sau sfătuitor.

Chiar și în engleză termenul de „lidărșip”, în sensul descrierii calității sau a caracteristicilor specifice unui conducător, a intrat târziu. Abilitățile de conducere sau organizatorice ale englezilor s-au văzut de altfel în acțiunile marelui lidăr cu păr vâlvoi, Boris Johnson, cel care și-a „lidăruit” concetățenii direct către Brexit. Conașul Paleolog îi va învăța pe plătitorii de onorarii despre lidăreală (din verbul a lidărui), pentru că inițial în saxonă lithan însemna a fi primul, a fi în frunte, a ghida. Numai că to lead are și o dimensiune negativă, după cum se vede din expresia to „lead by the nose”, ce înseamnă chiar a duce pe cineva de nas. Nu cred că e cazul lui Toader al nostru, care îi va duce pe ascultătorii către culmile abilităților de lidărship.

Dar micul Paleolog nu este singurul, sunt zeci de firme care promit astfel de cursuri de „leadership”, avizat chiar de Ministerul Educației precum și cel al Muncii. Una dintre paginile „online” care te îndeamnă să faci cursuri la finalul cărora poți primi chiar un certificat de „leadership”, se laudă că după acest „training” veți putea „să vă creați și să îndepliniți cele mai bune performanțe”. Cum poți să-ți creezi „performanțe”, doar lidării adevărați știu. Ei sunt hrăniți doar cu vorbe românește, precum feedback, coaching sau mentoring.

Ca și „coachingul” și „trainingul”, „lidershipul” face parte din arsenalul „menigerilor”, iar un lidăr care a parcurs aceste lecții va ști cum să facă „networking”, va avea „năuhau” și, dacă va învăța bine va ajunge în fruntea tuturor ca „team leader”. „Tâmp-lidărul” se ocupă cu „burnout-ul” angajaților (despre care aflu că „îndepărtează performanța”), dar rezolvă și turnover-ul. După aceste aventuri prin universul lidărșipului îmi vine să-mi iau lumea în cap și să umblu prin munți silhui, doar doar voi scăpa de romgleză.

Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014).

Articole asociate

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Din Manualul de romgleză: Cum se împute limba sau despre mirodenii cu duhoare englezească”

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Despre cum se „curatoriază” romgleza cu ștaif

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca): „Romgleza culinară, ediție limitată”…

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Urma scapă turma proastă sau despre urmările urmăririi englezei fără discernământ”

Nota redacției

Articolul precedentLaurențiu Niculescu și Ilinca Băcilă vor prezenta Selecţia Naţională Eurovision 2023. TVR, partenerul nostru cultural – educațional, va transmite competiția în direct şi în exclusivitate și oferă un premiu în valoare de 5.000 € (unui telespectator care votează artistul preferat)
Articolul următorProiectul „Tinerii cu autism – Voce pentru incluziune” demarat de către Autism România (Asociația Părinților Copiilor cu Autism)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf