Idei în Agora: „Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei”. Acad. prof. Jean-Jacques Askenasy în dialog cu Sorin Antohi (cu participarea redactorului șef al Jurnalului Bucureștiului – Thomas CSINTA, pe tematica „Marea criminalitate organizată contemporană și combaterea ei – între mit și realitate”)

„Jean-Jacques Askenasy revine la Idei în Agora la patru ani și o lună de la dezbaterea cu Gabriel Andreescu și cu mine despre continuitățile între regimuri politice teoretic ireconciliabile; atunci am pornit de la istoria apartamentului său furat de comuniști și re-furat de post-comuniști (De la partidul-stat la statul de drept: tranziția ca moștenire, 18 octombrie 2018). De data aceasta, dialogul nostru este inspirat de cea mai recentă apariție editorială semnată de Jean-Jacques Askenasy ca savant și clinician: un manual de neurocriminologie (v. mai jos datele bibliografice). Neurocriminologia este un câmp interdisciplinar de dată recentă, în care se întâlnesc progresele neuroștiințelor–datorate în bună parte perfecționării spectaculoase a tehnologiilor de observare în timp real a funcționării creierului–și presiunea socială asupra sistemelor de justiție pentru a-și depăși dilemele moral-juridice tradiționale, bazate pe o altă vârstă/paradigmă a științei și societății. Neurocriminologia încearcă să readucă factorii biologici în centrul deliberărilor care duc la sentințe legale, după lungi decenii în care accentul s-a pus aproape exclusiv pe factorii sociali, psihologici, culturali, istorici, de mediu etc. De exemplu, dacă Lombroso, frenologia și în general ideea că tendințele criminale ar fi înnăscute au fost radical criticate și respinse ca forme de pseudo-știință rasistă și clasistă, neurocriminologia de astăzi arată clinic faptul că înclinația către crimă poate fi moștenită. Pentru mine, neurocriminologia readuce în discuție străvechea distincție dintre natură și societate în analiza cauzalității faptelor (și gândurilor, emoțiilor etc.) umane. Distincția e rezumată de formula anglofonă nature vs. nurture, relansată de Francis Galton și, astfel, condamnată odată cu condamnarea eugenismelor secolelor XIX-XX. Această sentință ar trebui revizuită prin eliminarea argumentării regresive potrivit căreia tot ce se întîmplă azi e determinat de ieri (formula clasică: post hoc ergo propter hoc, un fel de path dependency extremă)”.

Sorin Antohi

Jean Jacques Askenasy (n. 1929) este profesor de Neurologie al Facultății de Medicină Sackler și al Facultății de Drept de la Universitatea din Tel Aviv. A fost elev la Paris și Craiova, a studiat Medicina la Timișoara și Cluj, și-a luat doctoratul la București. S-a perfecționat după emigrare în Israel, la New York și Paris. A părăsit România în 1972, dar revine frecvent aici din anii 1990. Este membru în (conducerea a) numeroase societăți internaționale, comitete editoriale și asociații de profil, a primit decorații, premii și distincții în mai multe state. Membru de onoare al Academiei Române. Specialist cu reputație internațională, cu o practică clinică vastă (pacienții săi de toate naționalitățile și confesiunile sunt și oameni săraci, și milionari; și militari răniți, și președinți de stat etc.) și o carieră savantă îndelungată, a publicat în cele mai importante reviste medicale, semnând și numeroase cărți de biosemiotică, despre somn, creier, violență și conștiință, teoria relației cunoaștere-conștiință, memorii, publicistică etc. Cele mai recente două cărți apărute în România: un dialog cu Sorin Antohi (Oameni și patrii. Istoriile și geografiile identității, Polirom, 2021) și un manual de neurocriminologie (Handbook of Neurocriminology, RAO, 2022).

Sorin Antohi (n.1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. În septembrie 2006 Antohi a trimis ziarului bucureștean „Cotidianul” o scrisoare prin care recunoștea că a colaborat cu Securitatea, cu câteva zile înainte de a fi deconspirat de presa românească. Conform propriilor mărturisiri, Antohi a semnat angajamentul de colaborare cu poliția politică în anul 1976, pe când era în ultimul an de liceu, continuând să furnizeze rapoarte periodice despre colegi, prieteni și cunoscuți de-a lungul câtorva ani buni. Dosarul său de colaborare a ajuns la CNSAS în anul 2002, dar Colegiul nu a făcut publică sentința de colaborare cu poliția politică. Tot în anul 2006, în luna octombrie, după ce „Ziarul de Iași” a afirmat că Sorin Antohi nu a obținut titlul de doctor la Universitatea din Iași, deși acesta susținea că îl are încă din 1995, a demisionat din toate funcțiile academice.

Idei în Agora. Invitat: Profesorul Aurelian Crăiuțu (Departamentul de Științe Politice a Universității Indiana, Bloomington, Indiana – SUA)

Idei în Agora: „Opera și viața. Priviri retrospective și prospective” – Acad. prof. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (cu participarea jurnalistului Geo Scripcariu, Strategy Director al Jurnalului Bucure;tiului)

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului