„Adevărata înțelepciune a națiunilor este experiența.” – Napoleon Bonaparte
Volodimir Zelenski i-a răspuns aseară (duminică 9 octombrie 2022) ministrului român al Apărării, care a afirmase că negocierile reprezintă singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina, printre altele punând și întrebarea: „Dorește statul terorist pace? Evident că nu. O dovedește în fiecare zi și în fiecare noapte. (…) teroarea constantă împotriva populației civile este respingerea evidentă de către Rusia a negocierilor reale”. Amintind atacurile rusești asupra unor localități pașnice precum cel care a avut loc duminică dimineața împotriva orașului Zaporojie, Președintele Volodimir Zelenski a mai spus: „Când cineva vrea negocieri, el nu face asta. Dar când cineva este terorist, face exact asta. Ajută negocierile cu adevărat la învingerea terorii? Acum fiecare trebuie să răspundă sincer la această întrebare pentru el însuși…”
Un alt răspuns la afirmațiile ministrului român al Apărării a fost dat de către șeful unei fracțiuni parlamentare care a declarat că Ucraina este pregătită pentru negocieri cu țările occidentale, dar în ceea ce privește aderarea cât mai curând posibil la NATO: „Acesta este singurul subiect despre care putem vorbi în acest moment, iar Rusia este de prisos în aceste negocieri. Securitatea colectivă și forțele armate puternice ale Ucrainei sunt singura garanție a păcii pe continentul european. Prin urmare, eforturile de negociere ale Occidentului ar trebui îndreptate în această direcție”; „Securitatea colectivă și forțele armate puternice ale Ucrainei sunt singura garanție a păcii pe continentul European”.
Prim-ministrul finlandez a exprimat o soluție foarte simplă la preocupările președintelui american Joe Biden cu privire la amenințarea lui Vladimir Putin de a folosi armele nucleare în Ucraina: „Calea de ieșire din acest conflict este ca Rusia să părăsească Ucraina. Aceasta este calea de ieșire din conflict.” Un jurnalist irlandez din Finlanda, a remarcat că „treaba cu Finlandezii este că atunci când pui o întrebare clară, de obicei primești un răspuns clar”. Chiar nu știm „de ce cineva din mass-media ar continua să întrebe despre concesiile lui Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după acest răspuns clar și concis al Prim-ministrului finlandez”, a punctat jurnalistul.
Ar mai fi, totuși, de pus următoarea întrebare celor cu mintea încețoșată: Când îți vine un vecin beat cu bocancul înnoroit și intră-n casa ta, fără ca tu să-i permiți, ce faci? Îl dai afară prin orice mijloace, nu-i așa? Dar iată că avem un răspuns scurt și clar: „Calea de ieșire din acest conflict este ca Rusia să părăsească Ucraina. Aceasta este calea de ieșire din conflict.” Românul i-ar spune lui Putin: „Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă!” (Expresia este întrebuințată în situația în care i se cere cuiva să facă un act împotriva proprie-i voințe.) În acest moment tensionat, orgoliul conducătorilor ruși nu le va permite, cred, acest pas, ci vor recurge la o mai mare agresiune asupra Ucrainei. Posibil chiar–apocaliptică. De aceea se impune o urmărire minut cu minut a răzbunării lui Putin, care își dorește să iasă victorios din acest oribil conflict.
Cât privește ideile unor intelectuali apreciabili, făcute publice, iată că nu sunt întotdeauna bine venite. A fi politician cere ceva mai mult, ceva mai deosebit decât a fi intelectual. De aceea nu toți intelectualii pot fi și politicieni, dar sigur–un politician trebuie să fie un intelectual. Și pe cât se poate, unul tânăr, fiindcă viitorul este al celor tineri. Din acest motiv ar trebui să se aleagă tineri politicieni, alături de cei în vârstă, cei mai înțelepți, care au experiența vieții și cultura dobândită în decursul anilor. Atât unui intelectual, cât și unui politician (dar și unor jurnaliști), li se cere să aibă caractere frumos conturate. Un om cult poate fi nătâng (în sensul neînțelegerii unei situații), incorect (adevăr deviat), influențat greșit de către alții, pe când un om cu caracter frumos este întotdeauna corect, civilizat, fie el cult, fie mai puțin cult.
Napoleon Bonaparte a spus ceva foarte înțelept și anume că unui om la ananghie, nu poți să-i ceri drepturile care ți s-ar cuveni, ca atare ele se pot discuta după ce îl vezi pe om scăpat de necazuri; nu încerci să-l lovești și mai tare, călcând peste demnitatea lui. Caracterul frumos este egal cu înțelepciunea unui om. Termenul de intelectual trebuie să includă pe lângă cultură, știință de carte, și rafinament, generozitate, noblețe înnăscută, umanism, respect pentru valoare. A cunoaște un lucru și a-l face cunoscut înseamnă ceva mai mult, înseamnă întâi a-l deosebi de tot ceea ce este altfel decât el, dar în același timp înseamnă a-l analiza bine. Trebuie să i se aplice cele două operațiuni fundamentale carteziene: claritatea și distincția. Nu trebuie făcută confuzia între a gândi, a cunoaște și a exprima, dar pentru ca ceva să fie cunoscut și exprimat, trebuie mai întâi bine gândit, analizat, văzute consecințele care pot apărea în urma celor exprimate.
Conform celor afirmate de scriitoarea Lucia McNeff, într-un articol „Despre luciditate și intelectualitate” (Climate Literare) în care precizează că „a fi intelectual nu are nimic comun cu a avea o diplomă, o profesiune sau o specialitate, ci înseamnă, în primul rând, capacitatea unui individ de a fi lucid în ceea ce priveşte esenţialul, a ceea ce se întâmplă în jurul său, de a fi liber în gândurile, ideile, valorile, actele sale”, ca atare putem accepta ideile, gândirea liberă, dar să ținem cont și de conjunctura respectivă. Se spune că în viață trebuie să știi când poți să faci față unor situații și când este mai bine să nu te implici.
Scriam nu de mult că societatea trebuie să le dea tinerilor intelectuali cecuri în alb, fiindcă nu cred că avem timp să așteptăm o viață! Numai intelectualii tineri, beneficiari ai calităților mai sus enumerate, cu energia și dragostea lor de țară, și ținând cont de înțelepciunea oamenilor mai în vârstă, ne pot salva din haosul instalat, atât de periculos pentru viitorul întregii planete.
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Războiul din Ucraina, ziua a 229 – a (de la corespondenta permanentă a Jurnalului București… […]