Bunicii în epoca Inteligenței Artificiale – de la „Comoara de Aur Vie” a familiei la Homo Digitalis (Grandparents in the Age of Artificial Intelligence – from the Family’s „Living Golden Treasure” to Homo Digitalis – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Rezumat. Lucrarea analizează tranziția ontologică a umanității în contextul expansiunii tehnologice, evidențiind procesul prin care bunicul—definit ca o „comoară de aur vie” a familiei tradiționale—este marginalizat de ascensiunea lui Homo Digitalis. Autorul avertizează că această evoluție către „Singularitatea IA” nu reprezintă doar un progres tehnic, ci o amenințare la adresa fundamentelor sufletești: iubirea, familia și credința. Articolul se constituie într-un dublu apel la responsabilitate, adresat liderilor mondiali și conștiinței umane, pentru a stopa extincția spirituală a omului natural.

Abstract. This paper analyzes the ontological transition of humanity within the context of technological expansion, highlighting the process by which the grandparent—defined as the „living golden treasure” of the traditional family—is marginalized by the rise of Homo Digitalis. The author warns that this evolution toward „AI Singularity” is not merely technical progress, but a threat to the soulful foundations of humanity: love, family, and faith. The article serves as a dual call to responsibility, addressed to world leaders and human consciousness, to halt the spiritual extinction of the natural human being.

Prăpastia dintre lumea Civilizației Tradiționale față de lumea Civilizației Digitale

„Inteligenţa artificială este fantastică, dar îi lipseşte şi-i va lipsi totdeauna  ceva ce are alături de ea inteligenţa naturală: un suflet”. (George Budoi)

Acest articol este un „Semnal de alarmă privind extincția spirituală a omului natural”. „Inteligența artificială” (IA), fundamentată pe tehnologia informației, pe Internet și pe explozia mijloacelor de comunicare electronică, provoacă, în special începând cu secolul XXI, cele mai dramatice schimbări în existența omenirii. Spre exemplu, bunicii acestei perioade nu sunt racordați, în marea lor majoritate, la „civilizația inteligenței artificiale”, fapt pentru care această lume, care este lumea nepoților lor, devine din ce în ce mai greu de înțeles pentru ei. „Civilizația tradițională, a bunicilor”, care s-ar putea să reprezinte ultima trăire autentică a lui Homo Sapiens, își duce încă existența alături de „civilizația digitală”, o lume dominată de Homo Digitalis, cu obiceiuri radical diferite în comunicare, informare, consum de idei, creație și religie.

Nepotul virtual și izolarea bunicului, care este „comoara de aur vie” a familiei

„Bunicii sunt voci ale trecutului și porți către viitor. Ei ne oferă lecții de viață pe care niciun manual nu le poate cuprinde.” (Victor Hugo)

Bunicul, această „comoară de aur vie” a familiei, constată cu amărăciune că nepotul este dependent de Internet, tentat să trăiască majoritatea timpului într-o comunitate virtuală, un grup constituit pe baza comunicării electronice (rețele sociale, mesagerie instantă), unde membrii împărtășesc gusturi comune, dar nu ajung aproape niciodată să se întâlnească fizic, față în față. În această lume algoritmică, bunicii simt că nu mai au loc, ceea ce le provoacă o profundă durere sufletească.

Viteza schimbării și eroziunea viitorului previzibil

„Dezvoltarea inteligenței artificiale complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane.” (Stephen Hawking, Fizician)

Viteza schimbărilor actuale este amețitoare chiar și pentru cei tineri. S-a ajuns în situația în care predicțiile pe termen scurt (5–6 ani) sunt rapid depășite, iar extrapolarea viitorului pe o perioadă de 20 de ani pare un demers imposibil de acceptat sau de crezut. Nimeni nu poate prezice cu certitudine care vor fi limbajul, formele de creație sau dacă „sentimentele umane” și „sufletul” vor mai supraviețui în perioada în care actualii nepoți vor deveni, la rândul lor, bunici.

Scindarea limbajului—de la limba cultă la codul „interneticus”

„Reaua folosire a cuvintelor nu este numai o greșeală de limbă, ci și un chip de a face rău sufletelor.” (Socrate către Criton înainte de a muri)

Chiar și limbajul s-a modificat dramatic. Tinerii manifestă un apetit inexplicabil pentru mesaje instantanee, utilizând un cod specific: fără diacritice, bazat pe abrevieri și „barbarisme” concentrate, devenind neinteligibili nu doar pentru bunici, ci și pentru tinerii care nu s-au integrat în „civilizația digitală”. Există riscul iminent ca limba română să se scindeze: într-o variantă „cultă”, cea în care scriem astăzi, și în una a „interneticus”, populată de emoticoane și emoji-uri folosite pe post de sintagme.

Declinul sacrului în Universul lui Homo Digitalis

„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relaţiile interumane. În lume va exista o generaţie de idioţi.” (Albert Einstein)

Homo Digitalis, ca produs al inteligenței artificiale, cucerește viața economică și socială într-un ritm greu de estimat, creând un Univers pe care noi, oamenii de acum, abia dacă îl putem bănui. În acest context, bunicii se întreabă dacă credințele religioase, considerate eterne timp de milenii, sunt în pericol de dispariție. Se observă deja un declin al credinței în Dumnezeu pe măsură ce se dezvoltă această nouă specie tehnologică. Problema care se pune este dacă „lumea omului inteligență artificială” va fi o lume fără Dumnezeu.

Spectrul „Singularității IA” și marea extincție spirituală

„Dezvoltarea unei inteligențe artificiale complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane.” (Stephen Hawking)

Dacă se va ajunge la „Singularitatea IA”, acel punct critic în care inteligența artificială a preluat ireversibil controlul uman, umanitatea naturală va înceta să mai existe. Consecințele sunt de un tragism înspăimântător pentru noi, cei de acum:

• Destrămarea legăturilor de sânge. Nu vor mai exista nici bunici, nici nepoți, nici părinți, nici copii; biologia și filiația vor fi substituite de algoritmul rece
• Dispariția sufletului și a tot ce ne face oameni. Nu se va mai putea vorbi de iubire, sentimente, amintiri sau familie
• Ștergerea istoriei: Tot ceea ce a constituit cândva esența și mândria umanității va deveni un simplu zgomot de fond într-o lume anorganică.

Două avertismente capitale

În fața acestei perspective, lansăm două avertismente capitale:

• Un grav semnal de alarmă pentru conducerea actuală a lumii

„Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic,  poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru  a aduce bunăstare, a poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.” (N. Grigorie Lăcrița)

Cele de mai sus reprezintă cel mai grav semnal de alarmă pentru conducerea actuală a lumii. Guvernanții, liderii spirituali și marii decidenți globali au datoria imperativă de a nu lăsa progresul tehnic să devină un instrument al extincției, al dispariției spirituale. Este necesară impunerea unor bariere etice și legislative insurmontabile care să oprească marșul forțat către această Singularitate. Liderii de azi trebuie să înțeleagă că, dacă nu vor pune frână acestei evoluții necontrolate, vor rămâne în istorie drept generația care a semnat actul de deces al „omului viu”.

• Un grav semnal de alarmă pentru Dumnezeu

Vrea Dumnezeu să prevină răul, dar nu poate?/Atunci nu e omnipotent./Poate, dar nu vrea?/Atunci e malefic./Şi poate, şi vrea?/Atunci de unde vine răul?/Nici nu poate, nici nu vrea?/Atunci de ce să fie numit Dumnezeu?” (Epicur)

Dacă acceptăm dogma că „nimic nu se face fără voia lui Dumnezeu”, atunci trebuie să admitem că El a permis existența lui Homo Digitalis. Totuși, dacă această creație tehnologică declară „moartea lui Dumnezeu”, s-ar putea ca însuși Divinitatea să înțeleagă, în ultimele clipe ale umanității, adevărul aforismului popular: „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”. Această „trădare a Creatorului de către propria Sa creatură” este prețul suprem al hybris-ului tehnologic. Atât timp cât mai există bunici naturali, mai există și speranța că omul va rămâne o ființă divină, nu o simplă unitate de calcul.

Sensul și conținutul noțiunilor folosite

„Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm”. (Benjamin Lee Whorf)

• Civilizația digitală este acea etapă evolutivă (sau involutivă) în care centrul de greutate al vieții umane se mută din planul fizic și biologic în cel virtual, fiind o lume guvernată de date și fluxuri de informații care substituie experiențele naturale și comuniunea spirituală.
• Codul „interneticus” reprezintă varianta degradată a limbajului uman, utilizată în comunicarea online rapidă, caracterizată prin eliminarea diacriticelor, folosirea abrevierilor, a barbarismelor și a simbolurilor grafice în locul sintagmelor complexe, ducând la simplificarea drastică a gândirii.
• Inteligența Artificială (IA) reprezintă un ansamblu complex de sisteme informatice concepute pentru a simula procese cognitive umane, având ca trăsături operarea non-biologică, autonomia algoritmică și tendința de a substitui conștiința prin eficiență tehnică, fără a deține discernământ moral.
• Homo Digitalis reprezintă „omul nou” al erei tehnologice, o ființă hibridă a cărei existență este dependentă de conexiunea permanentă la rețea, definit prin atrofierea sentimentelor organice, preferința pentru mediul virtual în detrimentul celui real și o gândire modelată de algoritmi.
• Homo Sapiens reprezintă omul natural, ființa biologică și spirituală creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, caracterizat prin conștiință proprie, trăiri emoționale profunde, capacitate de iubire și apartenență la o comunitate bazată pe prezență fizică și tradiție.
• Singularitatea IA reprezintă pragul tehnologic ipotetic dincolo de care mașina preia controlul ireversibil asupra inteligenței umane, moment în care creșterea tehnologică devine necontrolabilă, ducând la dispariția trăsăturilor umane fundamentale.

Bibliografi/Bibliography

• Hawking, S., Scurtă istorie a timpului, Editura Humanitas, București, 1994/Hawking, S., A Brief History of Time, Bantam Books, New York, 1988.
• Kurzweil, R., Singularitatea este aproape, Editura Paralela 45, Pitești, 2012/Kurzweil, R., The Singularity Is Near, Viking Press, New York, 2005.
• Schwab, K., A patra revoluție industrială, Editura Curtea Veche, București, 2016/Schwab, K., The Fourth Industrial Revolution, World Economic Forum, Geneva, 2016.
• Harari, Y. N., Homo deus. Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, Iași, 2018/Harari, Y. N., Homo Deus: A Brief History of Tomorrow, Harvill Secker, London, 2016.
• Grigorie-Lăcrița, N. Colecție de analize privind Inteligența Artificială/Collection of Analyses on Artificial Intelligence 

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

Trans-Umanismul – de la Omul ființă vie la Omul artificial (Transhumanism – from the Living Human Being to the Artificial Man) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)  

Dincolo de Big Bang – Granița dintre Inteligența Artificială și Scânteia Divină – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)