Palatul Parlamentului, Centrul International de Conferință-Sala „Constantin Brâncusi”. Ziua Culturii Nationale, 15 ianuarie 2025. Prezenta manifestare culturala este organizata în cadrul Zilei Culturii Nationale, la care Soleil de l’Est a mai participat si în anul 2019, în parteneriat cu ICR, la sediul central al institutiei, în Bucuresti.
A XI-a editie a Salonului pictorilor români din grupul Soleil de l’Est, etapa Bucuresti, reprezintă o continuare a multiplelor manifestari culturale ce Soleil de l’Est a organizat în capitala Româniai, si în Paris. Etape anterioare ale Salonului au avut loc în spatiile Fondation Christiane Peugeot din Paris, Biblioteca Nationala a României si Teatrul National „Ion Luca Caragiale”, din Bucuresti. În cadrul vernisajului va avea loc o proiecție de reportaje filmate cu pictorii români în Franța și va fi pus la dispoziția publicului un stand de documentație artistică.
Obiectivele manifestării culturale converg, în primul rând, în a prezenta publicului bucureștean a creatiei unui grup de prestigioși pictori români din țară și din diaspora, care au reprezentat cu cinste și cu înalt profesionalism, o valență de mare valoare culturală a României-pictura contemporană. Toți acești pictori au colaborat cu Asociația Soleil de l’Est pe direcția organizării în Franța și ulterior în alte țări UE, a unor manifestări culturale de prestigiu, expoziții de pictură, lansări de carte, rezidențe de artiști, contacte cu pictorii locali și cu organizațiile din care fac parte. Lucrările pictorilor români au fost prezentate cu succes în cadrul celor peste 170 expoziții organizate de „Soleil de l’Est”, începând din anul 1990, atât în Franța, la Paris si în alte orașe culturale franceze, cât și la Bruxelles, Haga, Viena, Bratislava, Roma, Aarhus – capitala europeană a culturii 2017, precum și la București. Este foarte important ca publicul român să știe că lucrările acestor adevărați „ambasadori” ai picturii române au fost vizionate și apreciate de un public cunoscător și erudit francez si european.
Motivația. Asociația „Soleil de l’Est”, creată în anul 1994, organizează evenimente culturale de înalt profesionalism și calitate artistică, prin prezentarea în Franța și în alte țări din Uniunea Europeană, a unei parti de mare interes și importanță a culturii române, în speță pictura contemporană. Prezentul Salon este un summum a celor peste 170 expoziții de pictură română, organizate de „Soleil de l’Est” în prestigioase locații, precum Fondation Taylor Paris Montmartre, Cité Internationale des Arts, Espace Christiane Peugeot din Paris, Château Royal de Collioure, European Pattent Office și Ambasada României din Haga, Reprezentanța României pe lângă UE, Bruxelles, ICR Viena, ICR Praga, ICR Bruxelles, ICR Stockholm.
- Organizator principal– Asociația „Soleil de l’Est”.
- Parteneri ai proiectului–Centrul International de Conferinte, Palatul Parlamentului, Bucuresti, Uniunea Artistilor Plasticieni din România.
- Parteneri media–Modernism-tabloid de arta si stil, Agerpress, Curierul National, Jurnalul Bucurestiului, TVRi, TVR cultural, Le Petit Jurnal de Bucarest, Top Business-performanta economica si culturala, Radio cultural, Intel News, Propagarta.
- Locația–Sala „Constantin Brâncuși”, Palatul Parlamentului, str. Izvor nr 2 – 4, București, România.
- Perioada–12/31 ianuarie 2025.
- Orar–Expoziția este deschisă zilnic între orele 10:00 – 18:00.
- Vernisaj–Marti 14 ianuarie 2025, orele 17h30. Deschiderea expoziției va avea loc în prezența reprezentanților asociatiei „Soleil de l’Est”, a echipei de curatori, a pictorilor expozanți, si a unui public erudit si cunoscator. Sunt invitati sa asiste reprezentanti ai ICR si
Precizări despre pictorii expozanți. În cadrul actualei expoziții, „Soleil de l’Est” prezintă lucrări realizate de pictorii români care au participat la rezidențele de artiști conduse de asociație în Franta, în perioada 2001–2014. Lucrările expuse pe simeze sunt realizate în țară, după întoarcerea de pe meleaguri franceze. Totodată, la această expoziție sunt prezenți, prin lucrările lor, și pictori români seniori, ale căror lucrări asociația le-a prezentat în Franța, între 1990–2000, înainte de înființarea rezidentei de artiști. Cu această ocazie sunt omagiați și pictorii decedați. Curatoriat. Valentin Tanase, Daniel Crăciun, Victor Dima
Pictorii expozanți sunt următorii
Imagini de la eveniment
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…