Forțele colective de menținere a păcii din cadrul Organizației Tratataului de Securitate Colectivă au trimis militari ruși în Kazahstan. „În conformitate cu hotărârea Consiliului de securitate colectivă al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, hotărâre adoptată pe 6 ianuarie 2022, au fost trimise forțe colective de menținere a păcii pentru stabilizarea și normaliarea situației, pentru o durată determinată”, se arată într-un comunicat citat de Agenția TASS. Aceste „forțe colective” cuprind militari din Rusia, Armenia, Tadjikistan și Kîrgîzstan. Forțele de desant aerian aparțin Rusiei.
Deși face parte din același „tratat colectiv”, China a refuzat să trimită militari în Kazahstan. „Ceea ce se întâmplă acum în Kazahstan reprezintă o problemă internă a acestei țări. Avem convingerea că autoritățile vor putea reglementa problema într-un mod corespunzător”, a transmis pe 6 ianuarie Ministerul Afacerilor Externe din China. Ca de obicei, Rusia s-a dovedit și acum foarte săritoare atunci când vine vorba de „securitate colectivă” (un acord securitate, regional sau global, în care fiecare stat din sistem acceptă că securitatea unuia le privește pe toate, și sunt de acord să se alăture unui răspuns colectiv la orice amenințare, un acord mult mai ambițioasă decât sistemele securitatea aliată sau apărarea colectivă pentru că urmărește să includă totalitatea statelor dintr-o regiune, chiar la nivel global, și pentru a aborda o gamă largă de amenințări posibile. În timp ce securitatea colectivă este o idee cu o istorie veche, în practică s-a dovedit problematică. Sunt necesare câteva premise pentru a putea funcționa).
Notă. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (Организация Договора о Коллективной Безопасности, Organizatsiya Dogovora o Kollektivnoy Bezopasnosti, ODKB/CSTO) este o alianță militară interguvernamentală care a fost semnată la 15 mai 1992. În 1992, 6 state post-sovietice aparținând Comunității Statelor Independente-Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan-au semnat Colectivul Tratat de Securitate, Alte 3 alte state post-sovietice—Azerbaidjan, Belarus și Georgia—au semnat următorul an iar tratatul a intrat în vigoare în 1994. Peste 5 ani, 6 din cele nouă state—toate în afară de Azerbaidjan, Georgia și Uzbekistan—au acceptat să reînoiească tratatul pentru încă 5 ani, iar în 2002 aceste 6 state au acceptat să creeze Organizația Tratatului de Securitate Colectivă ca o alianță militară. Uzbekistan a reintrat în CSTO în 2006 dar s-a retras în 2012. Nikolai Bordyuzha a fost pus secretar general al noii organizații. La 26 iunie 2006, Uzbekistan a devenit un participant total al CSTO; iar apartenența sa a fost ratificată de parlamentul uzbek la 28 martie 2008, dar a fost suspendată în 2012. CSTO este o organizație de observatori la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Carta CSTO a reafirmat dorința tuturor statelor participante de a se abține de la utilizarea sau amenințarea cu forța. Semnatarii nu ar putea să se alăture altor alianțe militare sau altor grupuri de state, în timp ce agresiunea împotriva unui semnatar ar fi percepută ca o agresiune împotriva tuturor. În acest scop, CSTO ține anual exerciții militare pentru ca membrii CSTO să aibă oportunitatea de-a îmbunătății cooparearea cu organizația. Un exercițiu militar al CSTO „Rubezh 2008″ a fost ținut în Armenia, unde un total combinat de 4.000 de soldați din toate cele șapte state membre CSTO, au efectuat instrucțiuni operative, strategice și tactice, cu accent pe îmbunătățirea eficienței elementului de securitate colectivă al parteneriatului CSTO. Cel mai mare dintre aceste exerciții, s-a ținut în sudul Rusiei și în Asia Centrală în 2011, format din peste 10.000 de de soldați și 70 de avioane de luptă. Pentru a desfășura baze militare ale unei țări terțe pe teritoriul statelor membre CSTO, este necesar ca o țară să obțină acordul oficial al tuturor membrilor săi. CSTO utilizează un sistem de „președinție rotativă” în care țara care conduce alternează în fiecare an. Acest tratat are aproximativ 5 milioane de militari, din care trei milioane și jumătate sunt ruși.
„„În prezent, anumite forțe internaționale care se ascund în spatele fațadei „democrației” și „drepturilor omului”, se implică în afacerile interne ale Chinei și Rusiei, încălcând brutal legea internațională și normele recunoscute ale relațiilor internaționale”, a transmis Agenția chineză de stat Xinhua, citându-l pe Xi Jinping, ăn cadrul unei videoconferințe cu Vladimir Putin din decembrie 2021. „China și Rusia trebuie să-și amplifice eforturile comune pentru a apăra interesele de securitate ale ambelor părți”.
Vladimir Putin a atras și China în Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), care este o organizație fondată la 15 iunie 2001 2001, din care fac parte Rusia, China și 4 foste republici sovietice din Asia Centrală: Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kărgîzstan. Obiectivul acestei structuri este amplificarea cooperării diplomatice, militare și economice dintre statele membre. Ea a fost fondată cu scopul declarat pentru a lupta împotriva terorismului și a separatismului dar este deseori considerată a fi de fapt un mijloc de a contracara influența americană în Asia Centrală, regiune strategică bogată în hidrocarburi. Din organizație mai fac parte și Mongolia, Iran, India și Pakistan, care au statut de observatori. Este o structură pe care Putin a gândit-o ca pe o reacție în oglindă la NATO. După reacția de azi a Chinei, se vede că Beijingul nu acceptă necondiționat jocurile Kremlinului. În cei 10 ani care s-au scurs de la crearea OSC, Moscova a încercat insistent să obțină recunoașterea internațională a instituției. De la înființarea ei, OSC a reușit să stabilească relații de parteneriat cu alte structuri internaținale–ONU, OSCE, CSI, ODKB (acordul de securitate colectiva a CSI), Uniunea Economică Euroasiatică (UEE) este o uniune economică situată în principal în nordul Eurasiei. Tratatul pentru fundarea UEE a fost semnat la 29 mai 2014 de către liderii statelor Belarus, Kazahstan și Rusia și a fost pus în aplicare de la 1 ianuarie 2015.
În ziua de Crăciun pe rit vechi (7 ianuarie), aflăm cu bucurie că „Structura Regională Antiteroristă a Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (RATS OSC), este pregătită să acorde asistența necesară la cererea autorităților competente din Kazahstan. Comitetul executiv al RATS își exprimă și încrederea că măsurile luate în Kazahstan îi vor neutraliza pe terorişti şi pe bandiţi”, transmite RIA Novosti. „Comitetul Executiv al Structurii Regionale Antiteroriste a Organizației pentru Cooperare de la Shanghai își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la situația din Republica Kazahstan. În același timp, își declară disponibilitatea de a oferi asistența necesară din partea SCO RATS în conformitate cu prevederile procedurii stabilite la cererea corespunzătoare a organului competent al Republicii Kazahstan”, a anunțat vineri site-ul RATS.
Când auzi formula „Organizația de la Shanghai”, te gândești imediat la China. Și te încrețești tot: nu cumva chinezii pleacă cu steaua prin Kazahstan? E adevărat, Nursultan Nazarbaev a tăiat-o spre Dubai, cu tot cu averi și clanuri, mai ales că demonstranții au ieșit cu mâinile goale ca să-l colinde: „Bă moșnege, lasă-ne!”
Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), este o alianță internațională, iar pe 9 iunie 2017, India și Pakistan au devenit membri cu drepturi depline ai acesteia. Toți membrii Grupului Celor Cinci de la Shanghai, înființat ca urmare a acordurilor semnate în 1996-1997 între Kazahstan, Kîrgîzstan, China, Rusia și Tadjikistan privind întărirea încrederii în domeniul militar și pentru reducerea reciprocă a forțelor armate în zona de frontieră, au devenit OSC. Teritoriul total al statelor membre OSC este de peste 34 milioane km², adică 60% din teritoriul Eurasiei. Populația totală a țărilor OSC este de aproximativ 3,4 miliarde de oameni (2021), jumătate din populația lumii. Economia Chinei este a doua cea mai mare economie din lume în ceea ce privește PIB-ul nominal, prima în ceea ce privește PIB-ul în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare (din 2014).
Haideți să vedem cine conduce Structura Regională Antiteroristă a Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO RATS): Mirzaev Ruslan Erkinovici este director general, originar din Tașkent, Uzbekistan. Are gradul de general-maior în vechiul KGB al URSS. Mukașev Ahat Gabbasovici este director adjunct, aviator de profesie, originar din Kazahstan. Director adjunct este și Tiukeev Kanat Asanbekovici, ofițer în structurile de Securitate din Bișkek, Kîrgîzstan.
Și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă este directorul adjunct Barciuk Vadim Vilorievici, general FSB, originar din orașul Permi, Federația Rusă. Am căutat măcar un picior de chinez, de indian și nu am găsit. De unde tragem aceeași concluzie: toate aceste structuri gândite de Kremlin ca organizații opozabile Alianței Nord-Atlantice au fost promovate numai de Rusia, iar celelalte state asiatice au acceptat să adere de frică sau din jenă diplomatică față de Moscova. Pe de altă parte, Putin a știut să inducă spaima terorismului și a secesionismului musulman, fenomene ce afectează toate aceste țări.
Președintele rus Vladimir Putin a purtat joi și vineri mai multe conversații telefonice cu colegii săi din alte țări ale Organizației Tratataului de Securitate Colectivă (OTSC), inclusiv cu președintele kazah Kassîm-Jomart Tokaev, cu privire la situația din această republică, a anunțat Dmitrii Peskov, secretarul de presă al liderului rus. „Ieri și astăzi, președintele Putin a purtat o serie de discuții telefonice cu liderii țărilor membre OTSC. A avut discuții cu Sadîr Japarov (președintele Kîrgîzstanului), cu Alexander Lukașenko (președintele Belarusului), cu Emomali Rahmon (președintele Tadjikistanului), precum și cu prim-ministrul Armeniei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. De asemenea, potrivit acestuia, Putin „a vorbit în mod repetat la telefon cu Tokaev, președintele Kazahstanului”. „S-au discutat situația din Kazahstan și acțiunile comune în cadrul mandatului OTSC de combatere a terorismului internațional și de a asigura ordinea și securitatea cetățenilor din Kazahstan”, a spus Peskov.
Și, ca de obicei, Vladimir Wolfovici Jirinovskii a făcut cea mai pertinentă analiză a situației actuale din Kazahstan. Cauzele evenimentelor din Kazahstan constau în inegalitatea excesivă dintre săraci și bogați, precum și în absența unei democrații adevărate, a declarat Vladimir Wolfovici Jirinovskii, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia. Potrivit politicianului, aceeași echipă este la putere în republică de mai bine de 30 de ani, nimic nu poate fi criticat, drept urmare, oamenii nu mai suportă.
Nursultan Nazarbaev a devenit primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan chiar înainte de 1991, înainte să obțină independența Kazahstanul. Acum, succesorul său Tokaev este la putere și același partid câștigă întotdeauna alegerile cu un rezultat de peste 80%. Și, în același timp, nimic nu poate fi criticat. Nu numai pe Nazarbaev și pe Tokaev nu ai voie să-i critici, dar nici neajunsurile existente. Și toți cei care sunt împotrivă sunt nevoiți să emigreze. Oamenii nu suportă, a scris el. De asemenea, potrivit lui Jirinovskii, opresiunea națională a influențat starea de protest. Și-a amintit că el însuși s-a născut în Kazahstan, iar în copilărie, majoritatea copiilor din clasă erau ruși, acum este exact invers. Rușii sunt „într-o situație groaznică”, jumătate au plecat deja. Anterior, era posibil să se studieze limba kazahă ca limbă facultativă, acum studiul limbii kazahe este obligatoriu. Toate acestea provoacă furie atât în rândul rușilor, cât și în rândul altor popoare, a subliniat el.
Și noi care credeam că este țara kazahilor…
În 1992, când am fost la Almatî, șoferul nostrum era rus. „Uite, eu sunt diplomat și acum trebuie să fac pe șoferul la Ministerul de Externe din Kazahstan. Este foarte umilitor…” „De ce nu vă întoarceți la Moscova?, l-am întrebat eu. Aici este infernal de cald, trebuie are condiționat…” „Nu, aici e bine, nu am eu nevoie de aer condiționat…” Uitase de umilință. E adevărat că, încă din 1991, toate televiziunile și posturile de radio din Kazahstan aveau numai emisiuni în limba kazahă. Nazarbaev a mutat capitala la Astana ca să scape de rușii din Almatî. Pentru politica lui naționalistă, apropiații au botezat Astana cu numele lui: Nursultan. Activiștii noștri au botezat și ei comuna Onești în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar s-au grăbit să revină la numele vechi și să distrugă și industria înființată acolo…
Putin urmărește mai mulți iepuri în Kazahstan: haosul din această țară îi va permite Kremlinului curând să ceară negocierea frontierelor cu Federația Rusă, dacă nu invadarea și anexarea ei; conflictul din Ucraina a dispărut pentru opinia publică internațională; obiectivul principal este alungarea americanilor din Asia Centrală, iar acest obiectiv este agreat discret și de China…
Revenind la Vladimir Wolfovici, el crede că protestele au fost provocate și de nemulțumirea țăranilor care trăiesc în condiții tribale, comparative cu orășenii, într-o țară mai bogată decât Kuweitul. Alte cauze pot fi influențele din țările musulmane din jur, precum și slăbiciunea armatei și a serviciilor speciale, imposibilitatea de a proteja regimul. Anterior, Polat Jamalov, președintele consiliului de administrație al fundației de la Moscova „Diaspora kazahă”, a spus că motivul protestelor actuale din Kazahstan a fost creșterea prețurilor la gaze, iar oamenii trăiesc în sărăcie într-o țară bogată. Pentru a rezolva situația, este necesară reconstrucția completă a puterii de stat. Cu cât Kassîm-Jomart Tokaev, președintele Kazahstanului, face asta mai repede, cu atât mai bine, a spus el. Apropo, România are petrol, are gaze, are termocentrale electrice și românii plătesc mai mult penrtru energie, comparative cu Ungaria, Cehia, Finlanda, Elveția care nu au resurse naturale, însă au conducători…Rusia profită și din dezastrul din Kazahstan. Prețul petrolului a crescut și mai mult fără să știm în ce ordinator este enigma comenzii globale. Structurile mafiote din România vor profita și mai mult de această gâlmă geopolitică și militară. Noi, oamenii obișnuiți, Frunze pe ape vom fi…
Bibliografie
Bitcoin a scăzut cu 12% în ultimele zile datorită protestelor din Kazahstan
- Criza din Kazahstan
- Președintele rus Vladimir Putin a discutat vineri cu omologul său kazah Kassym-Jomart Tokayev despre criza din Kazahstan în cadrul mai multor convorbiri telefonice, transmit agențiile de presă rusești citate de Reuters.
- Prețul uraniului a crescut în urma crizei din Kazahstan, cel mai mare producător mondial de metal radioactiv
- Efectul crizei din Kazahstan în piaţa crypto: Puterea de minare a bitcoin a scăzut cu 13,4% după ce a fost tăiat internetul. Kazahstanul este pe locul 2 în lume la minarea de bitcoin
- Criza din Kazahstan: Trupele rusesti au sosit in tara, reprimarea continua
Ziaristul Viorel Patrichi: Rusia premiază „presa independentă din Romania”
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
