Alegerea noului primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, marchează un moment important pentru București, un oraș aflat de ani buni la intersecția dintre potențial și o nevoie urgentă de reformă. Rezultatul votului din 7 decembrie 2025 aduce nu doar o schimbare politică, ci și o reînnoire a așteptărilor unei comunități care își dorește un oraș funcțional, sigur și predictibil. Prezența scăzută la vot ridică însă întrebări serioase despre implicarea civică. Mulți dintre cei care nu merg la urne sunt, paradoxal, cei mai vocali în criticarea administrației. Participarea la vot nu este doar un drept, ci și o formă minimă de responsabilitate față de oraș. Fără implicare, schimbarea devine mai greu de obținut și mai ușor de contestat. Pentru mulți bucureșteni, acest scrutin a reprezentat mai mult decât alegerea unei persoane: a fost o declarație de speranță că lucrurile pot fi, în sfârșit, puse în mișcare. În fața noului edil se află însă un mandat dificil.
Provocările majore ale Bucureștiului
- Infrastructura critică–transport, trafic, mobilitate. Capitala rămâne unul dintre cele mai congestionate orașe din Europa. Un plan coerent pentru trafic, coroborat cu investiții în transportul public și fluidizarea nodurilor rutiere, este esențial.
- Rețeaua de termoficare–o urgență socială. Zeci de mii de locuitori rămân an de an fără apă caldă și căldură. Prioritatea zero trebuie să fie repararea și modernizarea sistemului, cu termene realiste și monitorizare transparentă.
- Construcțiile haotice și urbanismul lipsit de viziune. Orașul a suferit ani de zile din cauza dezvoltărilor imobiliare necontrolate, care au ignorat spațiile verzi, siguranța seismică și nevoile reale ale comunităților.
- Poluarea–invizibilă, dar devastatoare. Calitatea aerului rămâne una dintre cele mai grave probleme ale orașului. Bucureștiul are nevoie de măsuri ferme, verificabile și aplicate constant, nu doar anunțate.
- Administrația–birocrație, lipsă de predictibilitate, lentoare
În evaluarea prezentului este important să recunoaștem și ceea ce s-a făcut în trecut. Fostul primar, a avut o moștenire grea, dar a avut și rezultate vizibile. A intrat într-un sistem falimentat, rigid, fragmentat și dominat ani la rând de interese imobiliare uriașe, și a avut curajul să se confrunte direct cu acești „moguli” ai urbanismului haotic. Deși unele dintre deciziile sale au fost mai puțin populare, ele au avut un scop clar: stabilizarea orașului și ridicarea ratingului pentru București. Anul trecut, agenția internațională de rating Fitch a reconfirmat ratingul individual al Municipiului București la nivelul „A”, adică cu trei trepte peste ratingul României. Această evaluare nu este doar un detaliu tehnic, ci o recunoaștere a faptului că orașul a devenit mai stabil financiar, mai bine administrat și mai credibil în fața investitorilor.
Prin măsuri ferme, prin refuzul de a gira abuzuri urbanistice și prin impunerea unor reguli stricte, a contribuit la schimbarea direcției în care se îndrepta Capitala. În acest context, bucureștenii speră ca noul primar să continue această linie–de integritate, determinare și luptă cu interesele obscure–pentru ca orașul să nu devină un haos. Reorganizarea aparatului administrativ este vitală. Fără eficiență, digitalizare și transparență, niciun proiect nu poate fi dus la capăt.

Bucureștiul și dimensiunea drepturilor omului
În viața de zi cu zi, drepturile omului nu sunt despre declarații solemne, ci despre normalitate: servicii publice care funcționează, acces la căldură și apă caldă, transport sigur, un aer respirabil, spații verzi, informații corecte din partea administrației. Toate acestea țin direct de dreptul la un trai demn. Modul în care Primăria gestionează resursele, comunică deciziile și sprijină persoanele vulnerabile arată cât de respectați sunt locuitorii orașului. Un București modern trebuie să fie un oraș în care nimeni nu este ignorat și în care administrația tratează oamenii cu respect, transparență și grijă. Odată cu un primar nou, bucureștenii își doresc:
- dialog real cu cetățenii, nu doar campanii de imagine
- continuitatea proiectelor bune, indiferent de culoarea politică
- curaj în decizii, mai ales în domenii sensibile precum urbanismul
- combaterea abuzurilor și reforma companiilor municipale
- investiții în viața de zi cu zi—în școli, spitale, parcuri, mobilitate, cultură
- schimbări vizibile, nu doar promisiuni.
Pentru o comunitate tot mai obosită de improvizații, speranța se leagă acum de fapte. Noul primar intră într-un mandat cu responsabilitate uriașă. Bucureștiul are nevoie de:
- un plan pe termen lung, nu doar reparații urgente sau cârpăceală;
- transparență totală în cheltuirea banilor publici;
- colaborare cu Guvernul și sectoarele, pentru proiecte majore;
- rezolvarea problemelor structurale, nu cosmetizarea lor;
- o administrație prietenoasă, în care cetățeanul este partener, nu obstacol.
Așteptările sunt ridicate, dar perfect justificate: Capitala trebuie să redevină un oraș în care să fie o bucurie să trăiești. Alegerea noului primar deschide un capitol încărcat de responsabilitate, dar și de oportunitate. Bucureștiul are nevoie de un lider care să aducă stabilitate, direcție și rezultate concrete. Este momentul ca administrația să demonstreze că orașul poate fi modernizat și respectat. Speranța este mare, iar noi, bucureștenii așteptăm, pe bună dreptate, ca promisiunile să se transforme în realitate.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului




Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International




Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.












1.jpg)












