Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Dilema. Ceea ce am citit în „Colecția de zmeie” a Iosefinei Schirger este ceva nemaiîntâlnit, de neimaginat în secolul al XXI-lea. Este Luceafărul acestui veac. Dar mințile neinițiate nu conștientizează acest lucru. Construcția și structura Luceafărului lui Eminescu reflectă felul de a fi în poezie, al acelui secol. Construcția și structura Luceafărului ei corespunde structurii sofisticate, tehnologizate a timpului pe care îl parcurgem astăzi. De aceea Luceafărul Iosefinei arată la exterior altfel decât al lui Eminescu, dar profunzimea subiectului abordat în ambele poeme este comparabilă. Pentru ea, ca și pentru Eminescu, iubirea este o Dilemă irezolvabilă. Se zbat s-o rezolve, dar este în zadar pentru că iubirea lor face parte din altă lume, paralelă celei reale-lumea neantică, imponderabilă a sublimului. Iosefina, ca și Eminescu, se luptă cu sine în acest corsaj strâns și înăbușitor al Dilemei iubirii, neînțelegând ce caută și ce doresc de fapt, căutându-se pe sine în sine, pe sine în această lume neantică, metafizică, prin mijlocirea poeziei.
- De aici lupta tragică, nesfârșită și fără rezultat real, de aici cotradicția între ceea ce sunt şi doresc a fi. Ea nicidecum nu se poate regăsi pe potecile întortocheate ale Dilemei: ba parcă iubește, ba parcă nu. O carte a ei nu întâmplător se numește „Parcă te iubesc”: nu este în stare să iubească pe cineva cu adevărat, fiindcă acel cineva nu se înscrie în iubirea sa.
- De aici comportamentul ambiguu, incert. Poate și din această cauză nu poate înțelege dacă e fericită sau nu. Cred că dacă ar fi, nu căuta refugiu în poeme, în Lucefărul său. În definitiv, se iubește pe sine-rezultat firesc al unei altfel de lupte. Dar și așa, toţi ne regăsim oglindiţi în interiorul acestei Dileme. De fapt toată creația poetică reflectă lupta cu această himeră –Dilema iubirii.
Poezia Iosefinei ar trebui să se numească Luceafărul Atlantida. Niciun nefericit, nicidecum nu se va înscrie în această Dilemă, doar bate la ușile ei, simțindu-se un străin, un înstrăinat..
Petru Ababii, 06 decembrie 2024
.Sunteți asemenea unui cititor în stele… Ale mele!…
Comentariul lui Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului
Iosefina Schirger își așază textele ca pe o balanță incomodă, cu două talere care nu vor să se echilibreze. În stânga, poemul propriu-zis, cu elanuri de mitologie populară și cosmologie domestică, în dreapta, caricatura cititorului care repetă până la saturație „Sunt fericit!”, parodie a unei fericiri de carton, golită de conținut. Între cele două există o ruptură intenționată: autorul se ia în serios, cititorul nu există decât ca ecou vulgar, stereotipic, incapabil să înțeleagă sau să ducă mai departe sensul. „Colecția de zmeie” e un titlu care ascunde dublul joc al limbii. Zmeul e în același timp demonul basmului și jucăria aerului. Să colecționezi zmei înseamnă să aduni dușmani invizibili, să le dai nume și contur, dar și să recuperezi copilăria, jocul, iluzia de înălțare. Poemul glisează între aceste înțelesuri, dar nu reușește întotdeauna să le țină împreună. Când vocea lirică își declară puterea de a „opri stelele în cădere”, apare patosul romantic, când întreabă „Dacă din frunze am face un cor?”, reintră în naivitate programată. Uneori se simte tensiunea vie a metaforei, alteori doar schema ei. Versul liber lasă loc de respirație, dar se sprijină prea mult pe rime întâmplătoare–„sens/vers/mers”–care par să facă glume mecanice, nu muzică. Întrebările retorice au rolul de a zgudui cititorul, însă în lipsa unui contrapunct real, ele rămân suspendate, apeluri într-un vid. În schimb, imaginea zidului „dărâmat dintr-o privire” sau chemarea de a te lupta cu zmeii „pe limba lor” au forța autentică a unor formule memorabile. Aici se simte adevărata poezie: în contactul direct dintre simbol și realitate, dintre metaforă și verdict. Partea dreaptă, adresată cititorului „inexistent”, este un pamflet pur. Repetiția obsesivă a „Sunt fericit!” este intenționat iritantă. E vocea cititorului superficial, redus la sloganuri, incapabil să formuleze o idee. Parodia e eficientă la prima lovitură, dar se epuizează repede; după câteva reluări devine previzibilă, mecanică. În loc să înfățișeze varietatea lipsei de profunzime, textul preferă să sune ca un refren de rețea socială. Intenția e clară, execuția–prea insistentă. Dincolo de aceste ezitări, rămâne însă o idee limpede: poezia trebuie să fie act de confruntare. „Pe zmei nu îi poți ocoli… trebuie să te lupți cu ei.” Această axiomă, chiar dacă spusă didactic, dă miezul întregului exercițiu. Poetul își asumă lupta cu imaginarul gol, cu clișeul, cu cititorul leneș. Dar uneori se lasă prins în capcana propriei retorici, pierzându-și forța exact acolo unde ar trebui să o conserve. Rezultatul este un diptic neliniștitor: pe de o parte, un poet care caută să-și definească rostul și să arate că poezia încă poate opri stelele; pe de altă parte, un cititor caricaturizat, redus la un singur refren. Între ei se întinde distanța amară a literaturii de azi: vocea care vrea să înfrunte zmeii și publicul care nu mai știe decât să repete lozinci. În această tensiune se află adevărul textului–nu în frumusețea netedă, ci în fisura lui neiertătoare.
Iosefina Schirger (n. 1971, absolventă a facultății de chimie a Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca și a ASE București poetă, prozatoare)
Iosefina Schirger. Născută în 16 februarie 1971 în Drăgăşani, judeţul Vâlcea, absolventă a Facultăţii de Chimie a UBBC din Cluj-Napoca şi a Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti. Cărţi de poezii publicate: Pânze de păianjen (Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997), Nouăzeci şi nouă (Editura Antim Ivireanul, Rm. Vâlcea, 1998), Al cincilea anotimp (Editura Moldova, Iaşi, 1999), volume online: Poezii din 2000, Studii, Fantezii (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2018), Geometrii, Ipostaze, Călătorii, Stări fără nume, Dezordini, Orbitale, Nonsensuri (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019), Variaţiuni, Fantasme de creță, Cai verzi, Dinamică, Diversiuni, Ulciorul cu poezii, Totul e poezie, Compendiu de poezie Piramidă de euri, Integrală de retorică (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2020), Colecţia de zmeie, Lecţie de zbor în gând (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2021), Poveste fără sfârşit, Accente, Neîntâmplate, Planete în dar, O mare-ntr-o carte, Nocturne, Aventură în cer, Şcoala de vise, Cum să-ţi spun, Poeme cu noi, Unul spre altul (Editura Sfântul Ioan, 2021) Editura ePublishers îi publică în 2022 următoarele cărți: Fântâna cu stele, Abstracțiuni, Poezii în nisip, Poezii cu aripi și nerv, Vorbiri la limită, Întâlniri lirice, Acuarele, Meandre cu noi, Scrieri, Cartea mea fermecată, Răsfățuri Insomnii, Flori de hârtie, Frazări, Cuvinte sfere, Iureșuri, Războaiele mele.
Notă. Ioesfina Schirger la Librăria scriitorilor
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
