Acasă Cronica teatrala „Contrastul  ca formă de expresie artistică” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul...

„Contrastul  ca formă de expresie artistică” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Din 2024 în portofoliul artistic al teatrului Anton Pann din Râmnicu Vâlcea figurează și spectacolul „Pietre în buzunar” în regia lui Vlad Trifaș. Actorii prezenți în distribuția reprezentației sunt Cosmin Teodor Pană și Codrin Boldea.

Pietre în Buzunar @ Teatrul Anton Pann

„Pietre în Buzunar” este o piesă de teatru de Marie Jones, care a cunoscut un succes remarcabil pe scenele internaționale și a fost apreciată pentru umorul său negru și pentru modul în care abordează teme sociale importante. Piesa explorează efectele pe care filmările unei producții hollywoodiene le au asupra unei comunități rurale din Irlanda. Arată cum vedetele de film și industria cinematografică pot influența și schimba viața locuitorilor autohtoni. Personajele principale, Charlie și Jake, sunt doi bărbați care visează la o viață mai bună și la oportunități de a ieși din rutina cotidiană. Însă, realitatea îi aduce într-un punct de coliziune cu visurile lor, iar piesa ilustrează lupta lor interioară și exterioară. Piesa explorează diferențele de clasă și modul în care identitatea oamenilor este influențată de contextul lor social și economic. Contrastul dintre vedetele bogate și locuitorii simpli ai satului este un element central al narațiunii. O caracteristică distinctivă a piesei este că toate cele 14 personaje sunt interpretate de doar doi actori. Acest lucru adaugă un nivel de complexitate și dinamism spectacolului, iar actorii trebuie să schimbe rapid rolurile și să își adapteze interpretarea pentru fiecare personaj. Piesa combină momentele de umor cu cele de profundă tristețe, creând un echilibru între râs și reflecție. Acest mix face ca piesa să fie accesibilă, dar și profundă în mesajele transmise.

„Pietre în Buzunar” de Marie Jones utilizează contrastul civilizației pentru a sublinia discrepanțele și paradoxurile dintre viața rurală și influențele externe.  Locuitorii satului sunt oameni simpli și autentici. Viețile lor sunt ancorate în realitatea zilnică, în care se luptă cu probleme economice și vise neîmplinite. Echipa cinematografica aduce simbolul modernității și al globalizării, ea vine cu resurse financiare mari, tehnologie avansată și o percepție superficială asupra vieții rurale. Contrastul dintre cele două grupuri este evident reiese din modul de viață, din valori și aspirații diferite. Personajele Charlie și Jake întruchipate de actorii teatrului Anton Pann din Râmnicu Vâlcea speră că participarea la film le va deschide noi oportunități. Ei visează la o carieră în film sau cel puțin la un mic câștig financiar care să le îmbunătățească viețile. Înfruntă deziluzii când realizează că rolurile lor în film sunt minore și că echipa de filmare nu îi consideră pe deplin egali. Tragedia unui tânăr localnic, care se sinucide după ce speranțele lui sunt spulberate, accentuează acest contrast dureros. Satul reprezintă un microcosmos al tradițiilor și al identității naționale. Fiecare locuitor are propria poveste, profund legată de locul și comunitatea din care face parte. Filmul hollywoodian aduce cu sine influențe externe care încearcă să transforme peisajul rural într-un decor artificial. Conflictul între autenticitatea locului și cerințele superficiale ale industriei cinematografice este un alt element de contrast. Charlie și Jake, alături de alți localnici, reprezintă clasa muncitoare care se confruntă zilnic cu dificultăți economice și sociale. Actorii și echipa de filmare reprezintă o elită privilegiată, având acces la resurse și oportunități inaccesibile localnicilor. Acest contrast evidențiază inegalitățile sociale și economice.


Piesa a fost apreciată pentru modul în care Marie Jones reușește să îmbine umorul cu tragedia și pentru felul în care scoate la lumină contrastele civilizației moderne. Spectatorii și criticii au lăudat interpretarea actorilor, care jonglează cu multiple personaje, aducând în prim-plan complexitatea și diversitatea experiențelor umane. Faptul că doar doi actori joacă multiple personaje este un punct forte major. Această abordare unică permite actorilor să-și demonstreze versatilitatea și adaugă un element de surpriză și intrigă pentru public. Piesa combină cu măiestrie momente de râs cu momente de reflecție profundă. Acest echilibru face ca piesa să fie accesibilă și captivantă, oferind în același timp oportunități de introspecție. Abordarea temelor precum impactul globalizării, diferențele de clasă socială, și identitatea culturală aduce o relevanță contemporană piesei, invitând publicul să reflecteze asupra acestor aspecte. Dialogurile sunt bine scrise, cu replici inteligente și memorabile. Marie Jones reușește să capteze esența vieții rurale și să o transpună pe scenă într-un mod captivant.

Cu decoruri minimale, piesa reușește să creeze o atmosferă autentică și să transporte publicul în lumea sa, folosind ingeniozitatea și creativitatea scenică. Echilibrul între umor și tragedie este un punct forte. Tranșele dintre momentele comice și cele dramatice sunt uneori abrupte ele sunt însă întrerupte de fluxul emoțional. Actorii vâlceni reușesc să livreze interpretări convingătoare și variate. Riscul este ca pentru unii spectatori, confruntați cu schimbările frecvente de personaje jucate de aceiași actori reprezentația sa fie greu de urmărit, mai ales dacă publicul nu este familiarizat cu stilul de interpretare. Dar publicul vâlcean a contribuit la dezvoltarea jocului actorilor intrând în rezonanță cu interpretarea actorilor și montarea regizorală de excepție. Pietrele găsite în haina tânărului care se sinucide reprezintă povara copleșitoare a disperării și a neputinței. În același timp, ele sunt o metaforă pentru ideile preconcepute și stereotipurile pe care Charlie și Jake le poartă cu ei în legătură cu propriile lor ființe. În decursul piesei, cei doi trec printr-un proces de introspecție și reflecție determinat de evenimentele tragice și de interacțiunile cu echipa de filmare. Cele două personaje devin conștiente de contrastul dintre cele doua lumi.

La început, Charlie este plin de speranță și dorința de a evada din viața monotonă prin intermediul filmului. Cu toate acestea, experiențele sale îl fac să realizeze că adevărata valoare a vieții nu este dictată de faimă sau de succesul efemer, ci de relațiile și de autenticitatea vieții cotidiene. Jake începe să vadă clar diferențele dintre iluzia prezentată de industria cinematografică și realitatea dură a existenței lor. El devine mai sceptic față de promisiunile false ale industriei de divertisment și își reevaluează prioritățile. Dar ambii dezvoltă o empatie profundă față de cei din jur și față de propria lor comunitate. În final, cei doi își redescoperă visurile și speranțele într-o lumină nouă. Charlie și Jake realizează că adevărata satisfacție vine din acceptarea propriilor limitări și din găsirea valorii în lucrurile mărunte și în relațiile umane autentice. Această evoluție sugerează că, într-adevăr, cei doi reușesc să „scape de pietre” într-un sens figurat, adică să renunțe la poverile ideilor preconcepute și să se schimbe în bine. Povestea lor este una de creștere personală și de descoperire a adevăratelor valori care contează în viață.

Tânărul care se sinucide în piesa „Pietre în Buzunar” se numește Sean Harkin. Motivul sinuciderii sale este complex și profund legat de disperarea și lipsa de speranță pe care o simte. Sean este un tânăr localnic care visează la o viață mai bună și la oportunități care să-l scoată din sărăcia și monotonia vieții rurale. Cu toate acestea, el se confruntă cu deziluzii și cu sentimentul că nu are nicio șansă de a-și împlini visurile. Participarea la filmările hollywoodiene îi oferă inițial o rază de speranță, dar rapid își dă seama că rolul său este nesemnificativ și că echipa de filmare nu îl consideră important. Această realizare, combinată cu presiunile și dificultățile personale, îl împinge pe Sean într-o stare de disperare profundă, culminând cu decizia tragică de a-și pune capăt vieții. Această tragedie servește ca un catalizator pentru schimbările pe care le experimentează Charlie și Jake, forțându-i să-și reevalueze propriile vieți și să-și depășească prejudecățile și speranțele nerealiste. „Pietre în Buzunar” este o piesă fascinantă datorită modului în care reușește să îmbine umorul cu tragedia, creând o poveste profund emoționantă și plină de semnificații.

Marie Jones celebrates winning the Lifetime Achievement Award at the Ulster Tatler Awards at Belfast City Hall. (Stephen Davison)

Belfast playwright Marie Jones honoured at Ulster Tatler Awards | BelfastTelegraph.co.uk

Marie Jones a creat o poveste care, deși simplă în aparență, este extrem de complexă și stratificată. Ea folosește personaje bine conturate și situații cotidiene pentru a explora teme universale precum speranța, deziluzia, și impactul globalizării asupra comunităților mici. Piesa are capacitatea de a te face să râzi în hohote în anumite momente, doar pentru a te aduce în pragul lacrimilor în altele. Această alternare de emoții creează o experiență de teatru foarte intensă și captivantă. Sinuciderea lui Sean Harkin adaugă o dimensiune tragică care adâncește mesajele și temele piesei. Piesa ridică întrebări importante despre modul în care comunitățile mici sunt afectate de influențele externe și despre cum indivizii își negociază identitatea într-o lume în continuă schimbare. Metafora pietrelor în buzunar este extrem de puternică. Ele simbolizează greutatea emoțională și mentală pe care o purtăm fiecare dintre noi. Evoluția personajelor Charlie și Jake sugerează că, deși poate fi dificil, este posibil să scăpăm de aceste „pietre” și să ne schimbăm pentru a găsi sens și împlinire în viață. În concluzie, „Pietre în Buzunar” este o piesă remarcabilă care reușește să fie în același timp amuzantă și profundă. Oferă o analiză sinceră a condiției umane și a impactului societății moderne asupra comunităților tradiționale.

Marie Jones' eye-opening night at the church of Pastor McConnell as she researched her new play | BelfastTelegraph.co.uk

Ovidiu Cristian Dinică (n. 1963) este absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova (1987). A debutat în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014; „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019. Alte apariții editoriale: Antologia Societății Culturale Anton Pann, Antologia Asociației Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, Galați, Antologia Editurii Singur, Antologia Poeților Vâlceni, Cultura Vâlceană, Povestea Vorbei, Nomen Artis, Boema, Oglinda Literară, Semnal, Negru pe Alb, Cronos, Convorbiri Literare, România Literară, Rotonda Valaha, Sintagme Literare, Cervantes, Oltart, Luceafărul din Vale, Povestea Vorbei, Taifas Literar. Este prezent online în publicația electronică „Ecreator”, a poetului Ovidiu Roșianu, dar și pe „Cronopedia”, „Negru pe Alb”, „Însemne Culturale”, „Noduri și Semene”, „Agonia” și „Poeții Noștri”. Este membru al „Ligii Scriitorilor din România” și al Societății Culturale „Anton Pann”. Din 2019 a devenit membru UZPR. De asemenea, este cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Articolele autorului Cristian Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…