Acasă Nutritionist Paradoxul gătitului sănătos acasă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională...

Paradoxul gătitului sănătos acasă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Ți-e poftă de ceva dulce? Vrei să faci ceva rapid și gustos dar mai ales sănătos. Deci trebuie să faci o prăjitură acasă.

Ce-ți trebuie?

  •  Zahăr-din sfeclă modificată genetic, alb sau negru (vopsit după dorința) dacă mai crezi în gogoriță cu zahărul sănătos de trestie.
  • Zahărul vanilat-este pentu unele gospodine nelipsit din orice întreprindere dulce. Așa că mai puteți adaugă și vanilina, de sinteză, cu impuritățile aferente dacă se poate.
  • Ouă-făcute de găini crescute cu hormoni de creștere și concentrate proteice din soia (OMG), peste (pescuit de pe lângă Fukushima), deșeuri de la generația anterioară de păsări, ajunsă deja în farfurii cu o luna în urmă
  • Lapte-lapte din zer, cu mult zer, demineralizat, îndulcit, degresat, dar zer. Cu vagi urme de lapte proaspăt recompus din apă și lapte praf și eventual trecut pe lângă o fermă de cornute mari, adică vaci în traducere liberă, în drumul său transnațional spre galantarele atât de mult iubitelor noastre super, extra, giga- malluri.
  • Făînă-gata aditivata conform Codex-ului Alimentar, cu E-uri nevinovate ca: sulfatul de sodiu-E 514-care afectează „ușor” vezica biliară, lactatul de calciu-E 327-care prezintă printre efecte adverse „ușoare” stări de hipercalcemie și insuficientă renală, tot „ușoară”, acidul fumaric-E 297-o grozăvie, ce mai, acidul acetic-E 260-tehnic eventual, adică de sinteză și „ușor” cancerigenul acid citric E 330 produs de drojdii și bacterii, ușor modificate genetic și ușor „opus” optic celui sănătos natural din citriice, mărar, pătrunjel, cu care face un amestec racemic de obicei.
  • Stafide-din țări cu experiență în OMG-uri, ușor îndulcite cu zaharuri sănătoase, tehnologic obținute și colorate atent, științific.
  • Ulei-trans e cel mai bun pentru sănătatea dumneavoastră, așa că alegeți cu încredere din oferta largă. Nu aveți cum să ratați această minunăție a industriei alimentate.
  • Sare-iodată din greu și în amestec cu antiaglomerantul surpriză dar atât de sănătos de ingurgitat la noi de toți, mici și mari, și care sare la gâtul nostru când mâncarea este sărată în timpul fierberii. Mai multe informații despre antiaglomerantul-E536-adică ferocianură de potasiu-care la peste 100 grade C se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier-și care cauzează reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap, amețeli și nu se recomandă consumul frecvent. Sarea care se vinde în magazine este foarte rafinată. Ea conține 99,5% clorură de natriu. O parte din substanțele folositoare nouă sunt înlocuite cu altele: carbonat de sodiu, de magneziu, iod în compoziție cu călîu, uneori dextroză, o foma de zahăr. Această sare ne lipsește de mineralele și microelementele necesare și provoacă deseori creșeterea tensiunii arteriale.
  • Rahat-preferabil cât mai colorat, aditivat, îndulcit, gelatinizat cușer cu diverse subproduse de origine animală, omorâte însă uman sub anestezie.
  • Fructe-de sezon, ușor stropite (pesticide și ierbicide la greu, hormoni de creștere vegetali, nitrați cât se poate de mulți, că așa se face la noi, tradițional, mai ales spre Voinești), eventual și modificate genetic, cu gust de ceară, dar nemuritoare, inoxidabile chiar. Poate ați luat deja merele care, la fel că McDonald’s-urile, nu își modifică proprietățile în timp, nu putrezesc, mucegaiesc, nici șoarecii nu se ating de ele de bune ce sunt. Asta dacă nu le luați direct confiate, fără samburi, cele roșii fiind cele mai bune, cu Red Dye sau Die (!) și îndulcite cu toata gama de îndulcitori artificiali și „naturali” din portofoliul fabricilor de cancer la pachet.
  • Praf de copt-o importantă sursă de afanatori, E-uri și gust bun. Vine în pachetele mici și cochete, frumos colorate. La fel de colorate că și consumatorul după vizită la doctorul oncolog.
  • Pe vremuri dulceața și gemul aveau drept ingrediente zahăr, vanilie baton–pentru cei cărora le plăcea mirosul, scorțișoară, zahăr vanilat–evitat de mine (vanilina din laborator îți răpea câteva ore bune din viață și mai și miroseai că un învățăcel în ale gastronomiei, de fugea lumea în mijloacele de transport de cum te urcai; să vedeți cum era când lucrăm cu hidrogenul sulfurat) și evident fructe, de orice fel, simple sau în combinațîi care mai de care mai reușite! Dacă n-ați încercat, credeți-mă pe cuvânt, n-am ratat nici una din combinațiile de sezon și uneori încerc să le și pun în practică. În prezent, cum gospodină modernă nu vrea să-și piardă timpul în bucătărie, așa că mama și bunica ei în copilăria de mult uitată, alege, cum altfel, unul din următoarele produse existente pe piață noastră menite să-i facă viața mai „ușoară”: conține acid citric (sinteză cu OMG sau sinteză chimică), dextroză, agent gelifiere–pectină, grăsimi vegetale hidrogenate (probabil cu multe legături trans, atât de „benefice” sănătățîi noastre), dextroză, agent gelifiere–pectină 27%, acid citric (natural, izolat din plante, greu de crezut așa că se obține prin sinteză din ketena, un gaz toxic, iritant, incolor, utilizarea lui fiind interzisă în unele țări, dar nu la noi!) grăsimi vegetale de palmier (nehidrogenate adică). Oare? dextroză, agent gelifiere–pectină 24%, acid citric (natural, izolat din plante, greu de crezut așa că se obține prin sinteză din ketena, un gaz toxic, iritant, incolor, utilizarea lui fiind interzisă în unele țări, dar nu la noi!) grăsimi vegetale de palmier. Odată introduse în compoziție aceste surse de aditivi fac ca dulceața sau gemul să fie numai bune de utilizat pe timpul iernii, reducând timpul de fierbere, păstrând aspectul fructelor, culoarea lor, prevenind chiar oxidarea acestora. Când organismul este slăbit și dornic de ceva dulce și bun îi vine mănușă o astfel de dulceață, aditivata și împănată cu atîtea maxime realizări ale industriei. La fel de bune însă că și produsele de pe raft, aditivate identic, dar prezentate în ambalaje studiate, și parastudiate de echipe de sociologi, psihologi, doctori, cumpărați relativ ușor, dar care îți fac ție, gospodinei casei, o concurență acerbă! Tocmai ție, gospodinei care, uitând rețeta de la bunica, aceea tradițională, cea cu care ai crescut și de al cărei parfum și gust erai atât de legată, acum ai ajuns să produci asemeni industriei, făcându-i concurență! Of, nu mai există dreptate în lumea asta!

Observații

  • Acidul sorbic este un conservant alimentar sintetic ce se prezintă sub formă de cristale albe și este un acid slab ce este folosit pentru extinderea termenului de valabilitate al produselor alimentare. Este foarte eficient împotriva fungilor, dar mai puţîn eficient împotriva bacteriilor. Acidul sorbic se găseşte în mod natural în diferite fructe, dar cel prezent în alimente este sintetizat chimic.
  • Acidul sorbic a fost îndelung studiat. Au fost efectuate studii de scurtă durată, dar şi de lungă durată, iar concluziile au fost că acidul sorbic, în dozele în care este prezent în alimente, nu prezintă un grad ridicat de toxicitate. Acumularea să în organism însă își va spune cuvântul la un moment dat. S-au efectuat teste pe durata a două generaţii consecutive de animale de laborator şi nu s-au descoperit efecte mutagene sau afectarea capacităţii de reproducere. Testele în care 10 % din dietă animalelor era reprezentată de acid sorbic–E200, au arătat că acesta nu are efecte cancerigene. Testele în care 15% din dieta animalelor era înlocuită cu acid sorbic au avut ca rezultat moartea animalelor de laborator din cauza cancerului la ficat (cantitatea este foarte mare şi testele au fost duse la extrem pentru a vedea care este doză de acid sorbic ce produce cancer). Toxicitatea scazută a acidului sorbic se explică prin faptul că acesta este repede metabolizat prin metode similare metabolizării acizilor graşi.
  • În condiţoi ideale de temperatură şi concentraţie, acidul sorbic, împreună cu nitriţii, poate formă produşi mutagenici. Un izvor de sănătate, ce mai! Din cauza toxicitatii reduse, acidul sorbic a devenit unul dintre cei mai folosiţi conservanţi alimentari. Chiar dacă în alimente nu are o toxicitate ridicată, în medicamente şi cosmetice acesta produce reacţîi alergice, irităţii ale pielii, urticarie etc. Medicamentele şi cosmeticele ce conţîn acest aditiv trebuie evitate. Pentru că irită pielea şi mucoasele, atunci când este aplicat pe alimente sub formă de pulbere poate produce aceleaşi efecte cu cele prezentate mai sus.
  • Acidul sorbic şi sărurile sale sunt folosiţi pentru conservarea alimentelor ca sosuri, jeleuri, produse de patiserie, pâine, mezeluri, margarină, cereale. Pentru că este un conservant slab şi pentru că anumite microorganisme îl pot degrada, acidul sorbic se găseşte de obicei în combinaţie cu alţi conservanţi. Oare aceștia au fost uitați întâmplător de producător pe lista. Pentru că pe fructe se dezvoltă atât fungi cât și bacterii și drojdii, iar singur, acidul ascorbic nu va face față „distracției” legată de germinarea sporilor bcteriilor și drojdiilor care la un moment dat vor umple borccanul de gem sau dulceață, zahăr fiind din belșug. Asta dacă nu cumva este pe acolo, în cantități, mici, și benzoatul de sodiu, asta așa că să contribuie la liniștea producătorului și a celui ce utilizează „produsul”.
  • Pectina, de obicei naturală, dar de cele mai multe ori prelucrată industrial, prezintă și ea diverse probleme. Astfel, poate genera crampe stomacale, diaree, alergii, poate interfera cu diverse tratamente medicamentoase pentru cancer, reduce abilitatea organismului de a absorbi beta-carotenii, blochează acțiunea unor medicamente pentru inima, tetraciclinele, intervine în acțiunea reglării nivelului de colesterol cu ajutorul medicamentelor. Consumul prelungit accentuează toate aceste caracteristici și efecte. Bineînțeles că, o gospodină isteață, va evita aceste derapaje, dar restul de 95% va vor delecta cu produse similare celor din comerț. Alegerea vă aparține însă!
  • Ciorba. De multe ori auzim spunându-se despre români ca sunt „ciorbagii”. Ei bine, așa și este. Ne place, ciorba, trebuie să recunoastem. Și pentru a ne edifica asupra acestui tip de mâncare să facem o incursiune în lumea ciorbei, așa cum este ea azi. Aceasta este un fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne. ◊ Expr. A se amesteca în ciorba cuiva (sau a altuia)=a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia. A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seamă de valoarea, situația etc. lor deosebită.–Din tc. çorba. Sursa: Dex ’09 (2009). Ciorba a ajuns la noi datorita „prieteniei” multimilenare dintre noi si turci care folosesc cuvantul „çorba”. Ciorba, asa cum vedem are o componenta ce ii confera o acreala specifica: fie datorita lamaii, fie datorita borșului sau utilizarii de „zeamă de varză acră”. În Moldova, cuvantul borș înseamnă supă, asa că atentie la confuziile iscate de acest mic dar gustos amânunt. De obicei ciorba se serveste simpla, cu smântână sau iaurt, și de ce nu cu ceva extrem de iute, adică un ardei iute.  Tipuri de ciorbă: Ciorbă de burtă, Ciorbă de fasole, Ciorbă de cartofi, Ciorbă de ciocănele, Ciorbă de perişoare, Ciorbă de peşte, Ciorbă de praz, Ciorbă de pui, Ciorbă de oase, Ciorbă de sfeclă, Ciorbă de vacuţa, Borş de burechiuşe.
  • Ciorba țărănească, numită tradițională, cu multe legume este o ciorbă sănătoasă și evident foarte gustoasă. Ceapă, morcovii, pătrunjelul rădăcina, pastarnacul, cartofii și ardeiul gras se curată, se spală și se taie mărunt. Ardeiul iute se spală și se taie mărunt. Fasolea verde se spală sub jet de apă rece. Roșiile se spală, se opăresc, se decojesc și se taie felii. Pastă de tomate se diluează în 50 ml supă. Pătrunjelul verde se spală și se taie mărunt. Orezul se alege de impurități, se spală și se fierbe. Supă de oase se fierbe cu morcovii, țelină, ceapă, pastarnacul, cartofii, varză albă și ardeiul gras înăbușite în ulei. Când legumele sunt aproape fierte se adaugă pastă de tomate, fasolea verde, boiaua, orezul, roșiile, sarea și borșul și se mai fierb 5 minute. Borșul se fierbe și se spumează. Ciorbă țărănească cu multe legume se servește fierbinte, cu pătrunjel verde deasupra și ardei iute.

Ei și tocmai am ajuns la problema numărul 1, adică exact la ce ne doare mai tare: Borșul. Pentru eliminarea oricărui dubiu și consultand ce altceva decât un dicționar explicativ al limbii române, aflăm că: există (2) borșuri,  1. Zeamă acră preparată din tărâțe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă. 2. P. ext. ciorbă preparată cu această zeamă. ◊ Expr. A-i suflă (cuiva) în borș sau a suflă în borșul cuiva = a se amestecă (neîntrebat) în treburile cuiva. (Fam.) A mânca borș=a minți. A-i da (cuiva) borșul=a-i țâșni cuiva sângele din nas. A se face borș = a se înfuria. ♦ (Arg.) Sânge.–Din rus., ucr. borșci. Sursă: Dex ’09 (2009)

Pentru o ciorbă gustoasă ne trebuie un borș proaspăt, și aici încep să apară problemele. Producătorii de borș natural sunt relativ puțini, gospodinele nu mai au timpul necesar să-l prepare în casă așa că acest mic neajuns a fost extrem de repede sesizat de producătorii de aditivi la plic, care cu ingeniozitatea oferită de sinteză au început să copieze până că și borșul, asta dacă profitul este cel scontat. Așa au apărut pe piață numeroși producători de borș la plic, cu compoziții care mai de care mai elaborate și mai sofisticate dar care nu mai au nimic de-a face cu sanatosul borș de odinioară. Cităm din realizările lor toxice și pline de aditivi:

  • Delikat Borș Magic cu Smântână 40 g-Zer (lapte), maltodextrină, grăsime vegetală (de palmier), lactoză, făînă de grâu, acidifianți (acid citric, acid lactic), smântână pudră 5% (grăsime din lapte, lapte degresat, antioxidanți (ascorbil palmitat, alfa tocoferol), potențiator de aromă (monoglutamat de sodiu), zahăr, regulator de aciditate (lactat de calciu), rădăcină de leuștean (1,1 %), tărâțe de grâu (1%), pătrunjel (1%), semințe de țelină, făînă de porumb (0,1%), arome. 
  • Delikat Borș Magic cu Verdețuri 70 g-Sare, zahăr, făînă de grâu, acidifianți (acid citric, acid lactic), potențiator de aromă (monoglutamat de sodiu), tărâțe de grâu (5%), grăsime vegetală (de palmier), semințe de țelină, verdețuri (pătrunjel (0,4%), leuștean (0,3%), mărar (0,1%)), regulator de aciditate (lactat de calciu), praz (0,3%), făînă de porumb (0,1%), colorant (riboflavină).
  • Delikat Borș Magic cu Legume 180 g-Sare iodată, acidifianți (acid citric, acid lactic), zahăr, potențiatori de aromă (monoglutamat de odium), amidon de porumb,tărâțe de grâu (4.5%), regulator de aciditate (lactat de calciu), morcovi (2%), rădăcină de leuștean (1,3%), grăsime vegetală (de palmier), pătrunjel, păstârnac (1%), semințe de țelină ( 0,9%), praz (0,5%), făînă de porumb (0,1%), colorant (riboflavină).
  • Delikat Borș Magic Original 20 g Acidifianți (acid citric, acid lactic), amidon de porumb, regulator de aciditate (lactat de calciu), sare, rădăcină de leuștean (3,5%), semințe de țelină (3,2%), tărâțe de grâu (1,1%), grăsime vegetală (palmier), leuștean, extract de leuștean, făînă de porumb (0,1%).
  • Vegeta Borș cu Legume 70 g-Sare (max. 39%), potențiator de aromă (glutamate de sodiu), acidifianți (acid citric, acid lactic), zahăr, amidon de porumb, maltodextrină, tărâțe de grâu 5%, corector de aciditate, (lactat de calciu), morcov deshidratat 1,5%, ceapă deshidratată 1,4, %, leuștean 1,1, %, țelină deshidratată 1%, ulei de palmier, praz deshidratat 0,3%, frunze de pătrunjel deshidratate 0,3%, făină de porumb 0,1%, colorant (riboflavină). Poate conține urme de lapte și ouă.
  • Vegeta Borș cu Verdețuri 70 g-Sare (max. 39%), acidifianți (acod citric, acid lactic), potențiator de arome (glutamat de sodiu), amidon de porumb, făină de grâu, tărâțe de grâu 5,2%, maltodextrină, zahăr, ulei de palmier, corector de aciditate (lactat de calciu), mărar deshidratat, 1%, leuștean 0,8%, praz deshidratat 0,25%, frunze de pătrunjel deshidratate 0,2%, făină de porumb 0,1%, colorant (riboflavină). Poate conține urme de țelină, lapte și ouă.
  • Vegeta Borș Original 20 g-Acidifianți (acid citric, acid lactic), maltodextrină, zahăr, amidon de porumb, sare (max. 10,5%), corector de aciditate (lactat de calciu), țelină deshidratată, ceapă deshidratată, ulei de palmier, tărâțe de grâu 1.5 %, leuștean 1.3 %, colorant (caramel simplu), făină de porumb 0,1%. Poate conține urme de lapte și ouă. Nu este de post!
  • Maggi Borș 70 gSare iodată, făină de grâu 18%, corector de aciditate (acid citric), amidon de cartofi, zahăr, legume deshidratate în proporții variabile 5,8% (morcov, ceapă, Frunze de țelină, ardei gras roșu, păstârnac), drojdie deshidratată (făină de secară, corector de aciditate (acid citric), ulei vegetal de floarea soarelui, potențiatori de aroma (glutamat monosodic, 5- ribonucleotida disodica), extract de drojdie, arome (conțin țelină), condiment (turmenic), colorant (riboflavine). Poate conține urme de lapte, ouă și pește. Nu este de post!
  • Fuchs Borș 20 g-Acidifiant acid citric, amidon modificat din porumb, sare (12%), potențiator de aroma monoglutamat de sodium, țelină, extract de drojdie, pătrunjel, morcov, ceapă, leuștean, ulei vegetal de rapiță, aroma. Poate conține urme de: făină de grâu, ouă, soia, lapte, muștar, susan. Nu este de post!
  • Fine Life 20g, fabricat pentru Metro Cash & Carry Romania Srl-Acidifianți (acid citric și acid lactic), amidon din porumb, tărâțe de grâu, făină din porumb, sare neiodată, țelină, grăsime vegetală de palmier, corector de aciditate(lactat de calciu), leuștean.

Observatiii extrem de importante

1. Majoritatea conțin Monoglumatat de Sodiu–neurotoxic, cancerigen. Induce stări de greață, dureri de cap, amețeli, palpitații, slăbiciune și oboseală. Este interzis în Australia, însă este tolerat în Statele Unite
2. Unele nu sunt de post (zer, smântână, lapte), departe de rețeta tradițională; conțin chiar ou, ou care în mod cert nu are nimic de-a face cu rețeta de borș tradițional
3. Unii coloranți introduși sunt produși de organisme modificate genetic
4. Antioxidanții utilizați în marea lor majoritate sunt toxici
5. Apar compuși exotici (ulei de palmier)
6. Mare atenție la acidul citric obținut fie prin sinteză clasică, fie prin utilizarea de microorganisme modificate genetic. Nu este sănătos!
7. Amidonul în mod sigur provine din plante superioare modificate genetic
8. Ascorbil palmitatul este o toxina pentru mediul înconjurător!

Și uite așa, ciorbă noastră dorită sănătoasă inițial, a devenit din nou, datorită „ajutorului neprețuit” acordat de marile companii alimentare, o sursă de aditivi, care otrăvesc și borșul și viață consumatorului. Astfel, ciorbă muncită acasă de dumneavoastră, menită să fie cât mai bună și mai sănătoasă ajunge să fie exact că cea pe care o găsiți ambalată la cutii metalice. Acum aveți însă posibilitatea să alegeți deoarece APC România v-a oferit înca odată informațiile de care aveți nevoie!

Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…