Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
De ce nu se obligă și casele de schimb valutar să admită plata și cu cardul?
Este foarte bine cunoscută lăcomia foarte mare a băncilor, prin cursurile valutare practicate, prin dobânzile mici acordate la depozitele populației și prin comisioanele percepute, care, dacă nu ești atent, sunt mai mari decât dobânda obținută. Această lăcomie foarte mare a băncilor este în avantajul deosebit de mare al caselor de schimb valutar prin aceea că, tot mai multe persoane își păstrează economiile în numerar în valută, prin schimbarea, la casele de schimb valutar, sumelor deținute în lei în diferite valute, în special în euro și în dolari SUA. Prin casele de schimb valutar se derulează sume enorm de mari, numai și numai în numerar. Necazul pentru populație (dar și pentru circulația bănească și pentru economie la nivel național) este că toate casele de schimb valutar acceptă plata numai și numai în numerar, pentru cumpărarea valutei, neacceptând și plata cu cardul.
- Cum populația încasează pe card veniturile, din salarii, din pensii etc., pentru a cumpăra valută prin casele de schimb valutar (mult mai convenabil decât prin bănci), este obligată să meargă la unul din bancomatele băncii la care are contul deschis pentru a scoate numerarul în lei.
- Cum băncile și-au redus foarte mult numărul bancomatelor (unele chiar foarte mult), populația pierde mult timp cu scoaterea de numerar, care, în plus, mai are și o limită de scoatere într-o zi fără comision; în cazul în care vrei să scoți o sumă mai mare, plătești un comision.
Pe plan legislativ s-au luat și se iau și în continuare măsuri pentru reducerea/limitarea plăţilor cu numerar, inclusiv la persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, cele familiale, liber profesioniștii, persoanele fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică. Reducerea volumului de numerar utilizat în economie este strâns legată de obiectivele fiscale ale guvernului, printre care:
- Combaterea evaziunii fiscale: numerarul este dificil de urmărit, ceea ce face din plățile cu numerar (cash) o cale frecventă pentru evitarea plății impozitelor; altfel spus, utilizarea banilor lichizi favorizează nedeclararea veniturilor
- Reducerea costurilor administrative: tranzacțiile electronice necesită mai puține resurse umane și materiale pentru gestionare
- Creșterea trasabilității: plățile digitale lasă o amprentă fiscală care ajută autoritățile să monitorizeze mai eficient fluxurile financiare
- Alinierea politicii în domeniul plăților digitale la standardele internaționale, respectiv să reducă semnificativ ponderea numerarului în economie.
Surprinde și nedumerește lipsa de reglementare prin care să se prevadă și obligația caselor de schimb valutar de a face încasări de pe card de la populație. În timp ce guvernanții sunt preocupați cum să reglementeze plata cu cardul și pentru amărâta de baba Leana, care vinde și ea o chită de pătrunjel pe marginea drumului, aceștia nu văd, nu aud și nu știu că prin casele de schimb valutar nu se admite plata cu cardul, și chiar dacă li se spunem acest lucru (precum prin acest articol), aceștia rămân tot surzi și muți față de rezolvarea acestei probleme, ceea ce este de neînțeles.
De reținut că obligații în reglementarea activității caselor de schimb valutar revin: Băncii Naționale a României; Ministrului Finanțelor; Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF); Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În contextul celor prezentate mai sus, se ridică fireasca și foarte importanta întrebare: de ce oare nu se emit reglementări prin care să se prevadă obligația și pentru casele de schimb valutar pentru ca acestea să admită plata și cu cardul ? Nu trebuie uitat că „Lumea nu va fi distrusă și de cei care fac rău, dar cel mai mult de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.” (Albert Einstein) sau, altfel spus, „Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca)
Răspuns din partea redacției. Problema ridicată de profesorul Grigorie-Lăcrița este o realitate, cel puțin în România, care poate fi și în alte state europene, însă sub nicio formă în cele postindustrilizate (societăți care au trecut de la o economie bazată pe producția de bunuri/industrială la una axată pe servicii, cunoaștere și tehnologie) cum este cazul marilor economii europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Benelux, etc.). Explicația constă în faptul că neplătind comisioane bancare, casele de schimb valutar pot menține o rată de schimb mult mai aproape de „paritățile pivot” (ale devizelor/monedelor) decât băncile. Având însă în vedere formalitățile administrative pe care acestea le practică (cu buletin de identitate/pașaport, factură fiscală, etc.), autoritățile statului de care vorbește autorul au un control riguros asupra acestora, ceea ce, cel puțin teoretic, exclude implicarea lor în activități frauduluoase (infracționale). Tot din punct de vedere teoretic, prin plata în cash la casele de schimb valutar, statul vrea „să-l ajute” („să-l subvenționeze”) pe cetățeanul în cauză (păcat că nu și în alte dispozitive social-economice, mult mai uitile și necesare), practic însă, eu cred că există interese ascunse (oculte) în partea superioară a piramidei politice Keops care îi favorizează pe membrii acestora. Pentru o tranparență totală, ar trebui pusă la dispoziția publicului o listă a proprietarilor marilor case de schimb valutar din România. Din contră, cei care preferă schimbul valutar cu cardul bancar, au posibilitatea să facă acest lucru online.
Publicarea ulterioară a motivațiilor Curții Constituționale, a hotărârilor judecătorești și a normelor metodologice la legi, se face după o gravă procedură legislativă vicioasă
„Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni”. (Platon)
Este un fapt bine cunoscut că:
- motivațiile Curții Constituționale (CC) se publică ulterior deciziilor date
- judecătorii pronunţă întâi soluţia și apoi (uneori după luni de zile și chiar după un an) pronunță hotărârea în care este motivată soluția dată
- normele metodologice date în aplicarea unor legi se publică ulterior publicării legilor în aplicarea cărora sunt date; multe legi nu s-au putut pune în aplicare luni de zile, și chiar după un an, din cauza lipsei normelor metodologice.
Consider că este vorba de o gravă procedură legislativă vicioasă, admisă de Constituţia României, de Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, de Codul de procedură civilă, de Codul civil și de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, anomalie care constă în faptul că, 1) întâi se publică decizia CC, soluția judecătorească, legea, și 2) numai după aceea (uneori după luni de zile și chiar după un an) se publică „motivația”, adică motivele care au stat la baza acestora. Ori, logic și rațional este faptul că, nu se poate publica o decizie a CC, o soluție judecătorească, o lege, până când aceasta nu a fost temeinic fundamentată, argumentată, motivată. În condițiile în care o decizie a CC, o soluție judecătorească, o lege, a fost temeinic fundamentată, argumentată, motivată, motivarea se poate publica și ea imediat. Numai în cazul în care o decizie a CC, o soluție judecătorească, o lege, nu a fost temeinic fundamentată, argumentată, motivată, numai atunci se ridică numeroase și mari probleme cu motivarea, prin aceasta explicându-se și întârzierile în publicare sa.
Aceste întârzieri pot genera incertitudine juridică, pot împiedica aplicarea corectă a legilor, pot crea probleme în practică, pot afecta serios încrederea publicului în actul de justiție, inclusiv prin a se considera (justificat) că respectivele decizii ale CC, soluții judecătorești, legi au fost emise superficial, fără o temeinică fundamentare, argumentare, motivare. Dar se poate crede și faptul că respectivele decizii ale CC, soluții judecătorești, legi au fost emise 1) fie în grabă, sub presiunea timpului, 2) fie neprofesional, 3) fie, cel mai grav, după soluții prestabilite, primite la comandă, din diferite sfere ale puterii, precum politică, statală, la intervenția unor servicii și/sau ale altor organisme statale și/sau suprastatale. În concluzie, este necesar ca prin legislație să se reglementeze, clar, precis și la modul imperativ, că nu se pot publica decizii ale CC, soluții judecătorești și legi dacă nu sunt însoțite, prin publicarea odată cu acestea, de „motivații”, adică de argumentele care au stat la baza acestora. Altfel spus, este necesar ca motivațiile CC, hotărârile judecătorești și normele metodologice la legi, să fie publicate și acestea tot la data publicării actelor normative în aplicarea cărora se dau.
Răspuns din partea redacției. În 2018 (înainte de reformă), Curțile cu Jurați franceze au condamnat 1.800 de adulți în primă instanță pentru cel puțin o infracțiune, reprezentând 1.400 de cazuri. Șapte din zece persoane condamnate se aflau în arest preventiv (detenție provizorie) la momentul procesului. Cei încarcerați în această perioadă au fost condamnați în principal pentru infracțiunea principală de viol (42%) sau omucidere (37%). În 61% din cazuri, a fost pronunțată o pedeapsă de 10 ani sau mai mult. Dintre acestea, jumătate au fost pentru o perioadă de cel puțin 15 ani. Un total de 5.300 de persoane au intentat procese civile, dintre care 96% erau persoane fizice. Începând cu 2 martie 2018, Curțile cu jurați au fost obligate să motiveze sentințele pronunțate (ceea ce nu era cazul înainte). De la acea dată, 1.500 de infractori adulți au fost condamnați în același an, iar printre aceștia, 1.400 au avut sentințele prunuțate justificate (detaliat). Motivarea sentințelor judecătorești se referă în primul rând la faptele cauzei, în special la gravitatea acestora (în 84% din cazuri), prezența sau absența unui cazier judiciar anterior (62%) și factori privind personalitatea sau starea de sănătate a infractorului (49%). Proporția acordată categoriei „gravitatea faptelor”, la fel ca și celelalte categorii, corespunde proporției de infractori pentru care conceptul de gravitate a faptelor este enunțat explicit în motivarea hotărârilor Curții cu Jurați, care poate succede sentința de condamnare, evident, din motive financiare, pentru că o Curte cu Jurați este foarte costisitoare. Ceea ce nu este evident cazul CC. În concluzie, eu cred că ideea de a justifica decizia ulterior este preluată din alte jurisdicții (străine) dar este aplicat în România în stil mafiot care să favorizeze membri părții superioare a piramidei politice.
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)
Notă. Lista de articole ale autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
