Joi, pe 26 ianuarie 2023, Ministerul Afacerilor Externe a organizat la sediul din București, Aleea Alexandru o întâlnire a Grupului de Lucru Interministerial pentru SUERD, la care au fost invitați să participe și membrii Consiliului Consultativ. SUERD este o inițiativă, la nivelul Uniunii Europene, menită să sprijine dezvoltarea parteneriatelor între reprezentanții structurilor publice și private din țările de pe malurile fluviului, după modelul de mare succes al Strategiei Rinului. Din păcate, această inițiativă europeană nu este promovată, știut fiind că în mediul privat se cunosc foarte puține despre SUERD, lăsând impresia că aceasta este accesibilă doar unui număr restrâns de inițiați. Pe lângă membrii Ministerului Afacerilor Externe, au participat la dezbateri și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Fondurile Europene, ai Academiei Române, ai Academiei de Ștințe Agricole (în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării), respectiv, alte structuri publice și private.
Cu toate că Aria Prioritară 3 a SUERD (Cultură și Turism) din cadrul strategiei are Romnânia printre coordonatori, s-a remarcat absența de la discuții a reprezentanților Ministerelor Culturii și cel al Turismului, absență care s-a încercat să fie acoperită de MDLPA, unde se află de altfel (în mod bizar) autoritatea de mamagemnt a domeniului, care reprezită țara noastră la întâlnirile Ariei Prioritare 3 a SUERD. După o succintă prezentare a programului din partea reprezentanților anfitrionului și ai MDLPA, aurmat trecerea ușțor triumfalistă în revistă a realizărilor de până acum, precum și o prezentare a tuturor posibilităților de finanțare a proiectelor europene. Reprezentanții sectorului public au răspuns ulterior unor întrebări nu tocmai comode venite din partea sectorului privat.
Cert este că din discuții am remarcat o preocupare cnstantă pentru dezvoltarea turismului și a infrastructurii necesare, fără a avea o imagine clară a acestei preocupări, precum și folosirea în mod repetat a termenului „cultură”, avându-se numeroase discuții atât cu Ministerul Culturii din România, cât și cu reprezentanții ministerelor de resort din alte țări dunărene. Însă nimnic referitor la vreo consultare cu reprezentanții sectorului privat. Totuși, un lucru îmbucurător, este că la nivelul Strategiei Dunării s-a hotărât crearea unui Consiliu al Tinerilor care va cuprinde câte doi reprezentanți ai fiecărei țări participante la program, fără a se specifica în ce constau atribuțiile acestuia și nici modul în care s-a făcut selecția reprezentanților României.
Ca urmare a insistențelor reprezentanților Academiei de Ștințe Agricole, discuțiile ulterioare s-au canalizat pe aria strictă a fluviului, a șenalului navigabil precum și a infrastructurii portuare și de transport mărfuri. Folosindu-mă de invitația MAE de a veni și societatea civilă cu inițiativele proprii referitoarte la această strategie, invit actorii din piața atât de turism cât și de culturră să studieze documentele prezentate pe cele 2 site-uri de mai sus și să formuleze opinii cu care să ne putem prezenta în fațaautorităților, dar și să genereze proiecte pe care să le propunem spre finanțare în cadrul sesiunilor de finanțare care vor urma.
Nelu Udrescu, cineast, președintele asociației (clusterului) „Bucureștiul creativ” (Creative Bucharest)
Nota. Asociația (Clusterul) „Bucureștiul Creativ” activeaza în vederea atingerii următoarelor obiective (majore) la care pot participa și cei interesați:
- promovarea și susținerea intereselor comune, sectoriale, la nivel regional în relația cu instituțiile publice și private, cu reprezentanții sectorului economic industrii creative la nivel național și internațional, inclusiv prin inițierea unor propuneri de acte normative și prin implementarea legislației în vigoare la nivelul propriilor membrii;
- dezvoltarea și consolidarea interacțiunii dintre membrii clusterului, societăți comerciale, asociații, universități, centre de cercetare-dezvoltare și instituții publice;
- integrarea cercetării și învățământului cu industria în domeniile creative;
- promovarea parteneriatului public – privat (PPP);
- dezvoltarea și diversificarea bazei tehnico-materiale a sectoarelor creative la nivel regional în vederea creșterii competitivității sectoriale;
- crearea unui centru de cercetare – dezvoltare în domeniul audiovizual;
- crearea unor centre de excelență în industriile creative;
- îmbunătățirea programelor de formare, specializare și pregătire continuă a personalului de specialitate și a managementului în domeniu;
- crearea și promovarea brandului industriilor creative regionale, inclusiv prin participarea la evenimente promoționale interne și internaționale, și a serviciilor specifice clusterului, inclusiv dezvoltarea lohn-ului cultural;
- sprijinirea antreprenoriatului și atragerea de noi clienți, furnizori și a altor categorii de parteneri pentru membri clusterului;
- atragerea de resurse pentru dezvoltarea inovativă a sectorului și facilitarea accesului la sursele de finanțare pentru membrii clusterului;
- facilitarea transferului de idei, de know-how, crearea de baze de date cu serviciile pe care le poate furniza fiecare dintre membrii, parteneriate între membrii pentru realizarea unor produse performante cu înalt nivel de creativitate;
- dezvoltarea și implementarea practicilor de marketing și de cercetare a piețelor in beneficiul membrilor
- activități de cercetare – dezvoltare, inovare în interesul membrilor;
- facilitarea colaborării cu instituțiile publice, precum și cu alte instituții de cercetare – inovare de profil, din țară și din afara ei;
- creșterea aportului sectorului la dezvoltarea economică a țării precum și creșterea aportului acestuia în PIB și în ocuparea forței de muncă, prin sprijinirea sectoarelor economice din economia orizontală;
- reprezentarea intereselor membrilor, în ceea ce priveşte creaţia, producţia, distribuţia şi exploatarea operelor, a dreptului de autor şi a drepturilor conexe, în afara teritoriului României, prin încheierea de contacte bilaterale cu organisme similare şi prin afilierea la organisme internaţionale neguvernamentale din domeniu;
- participarea la schimburi cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar, alături de persoane fizice, instituţii publice sau de drept privat, stabilirea de relaţii culturale şi spirituale cu românii de pretutindeni;
- organizarea de mese rotunde, simpozioane și dezbateri pe probleme de interes pentru membrii clusterului.
Nota redacției. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), a doua strategie macro-regională a UE, este o inițiativă comună a României și Austriei dezvoltată ca un mecanism de cooperare a statelor din regiunea Dunării, destinat dezvoltării economice și sociale, prin consolidarea implementării politicilor și legislației UE în țările partenere. La această Strategie participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania–ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state nemembre UE (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Prin înființarea SUERD s-a urmărit intensificarea cooperării statelor din regiunea Dunării, strategia fiind structurată pe patru obiective, fiecăruia corespunzându-i mai multe arii prioritare:
Coordonatorul Național al SUERD este Ministerul Afacerilor Externe, care asigură coordonarea inter-instituțională și colaborarea între instituțiile guvernamentale implicate în implementarea SUERD la nivel național. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (prin Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură) asigură împreună cu Bulgaria și Muntenegru coordonarea din partea României a Ariei Prioritare 3 a SUERD („Cultură, turism şi contacte directe între oameni”). De asemenea, MDLPA (prin Direcția Generală Administrație Publică) este punct de contact pentru România pentru Aria prioritară 10 („Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a cooperării’’), coordonată de Austria şi Slovenia.
Documente de bază
- Comunicarea Comisiei privind Strategia UE pentru regiunea Dunării
- Planul de Acţiune al Strategiei UE pentru regiunea Dunării
- Declaraţia de la Ulm (2009)
- Declaraţia de la Budapesta (2010)
- Raportul de evaluare al Comisiei Europene privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (iunie 2013)
- Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (octombrie 2013)
- Declaraţia comună a miniştrilor afacerilor externe din regiunea Dunării (Bucureşti, octombrie 2013)
- Raportul Comisiei privind guvernanţa strategiilor macroregionale (mai 2014)
- Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind guvernanţa strategiilor macroregionale (octombrie 2014)
- Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE
- Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale din mai 2019 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE
- Coordonatorii Ariilor prioritare și reprezentanții români în Grupurile Directoare ale Ariilor prioritare
- Alte informații despre SUERD
Articole asociate
Danube Furniture Cluster (DFC) prezent la TIIB (Târgul Intermob Istanbul) 2021
Clusterul Bio Danubius are o nouă conducere și se va orienta mai mult către cercetarea aplicată
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
