Acasă Literatura Doar frigul rămâne… (Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu,...

Doar frigul rămâne… (Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Cristina Barbu

Deja ianuarie. De dimineață, soarele s-a cocoțat pe cer, dar cred că a fost o rătăcire de astă vară, un drum parcurs reflex, cine știe unde îi erau mințile, trebuia să ajungă pe cerul Australiei și s-a încurcat, acum stă drept, rigid, și nu știe ce are de făcut. Parcă e un copil suit pe scenă, spectatorii sunt toți cu ochii pe el, și de emoție a uitat cuvintele. Își dă încurcat părul din ochi, gata, a făcut o gafă, cum oare s-o dreagă?

Lasă soarele, te ascunzi mereu în astfel de momente, te faci că ești atentă la lucruri care nu te privesc, te faci că urmărești ce este în jurul tău și nu te afectează, te ascunzi, fugi ca întotdeauna. Da, fugi! Ce simți? În care fază ești? Negare? Nesiguranță? Vinovăție? Furie? Da, furie, multă furie!

Ați fost odată apropiate, ați făcut parte din același grup, vă distrați, vă vizitați, o perioadă a locuit la tine, ce s-a schimbat? Ce v-a depărtat? Habar n-ai, sau iar te ascunzi? Tinerețea este pătimașă, un singur cuvânt te încrâncenează, alungi, anulezi, ștergi. Nu știe tinerețea să ierte, să uite, continui să trăiești, îți mai aduci aminte câteodată, dar tinerețea amână, îți spui că ai timp, ai toată viața să îndrepți lucrurile, continui iar să trăiești, nici nu mai știi cine a greșit, anii trec, patima se domolește, orgoliile se tocesc, anii uită, îți dai seama că atunci ai crezut că le știi pe toate, că le simți pe toate, zâmbești, de unde?

Nu le știi nici acum pe toate, diferența este că acum înțelegi asta. Și acum este prea târziu! S-a dus, da, ea s-a dus, nici nu apucase să se bucure de liniștea pe care o trăiesc, în sfârșit, părinții, când copiii le sunt bine, au terminat școlile și acum și-au găsit de lucru, câștigă, poate curând își vor face familiile lor. A suferit. Afli prea târziu că a suferit. Poate ai fi lăsat totul baltă și ai fi plecat să repari măcar acum lucrurile. Fii sigură că se mai puteau repara, niciodată nu e prea târziu. Măcar acum nu voiai să repari ceva pentru tine, mai mult pentru ea, să se ducă mai liniștită Și totuși, acum e prea târziu. Îi privești fața senină, încerci să-ți găsești scuze, dar nu simți decât furie.

Multă furie, pe tine, pe ea, că nu a mai avut răbdare, pe lume, pe uitare, pe tinerețe. Doamne, cât de mult ai vrea să dai timpul înapoi, măcar cu câțiva ani. Neputință! Și plângi. Pentru tot. Și mai mult, pentru cea care nu se mai uită acum la tine! La țară încă se bocește. Bocetul se aude în surdină, parcă iese pe horn, odată cu fumul gros. Când pleacă bătrânii, bocetul e doar trist, când se duce cineva încă tânăr, bocetul te frânge. Parcă te acuză, te arată cu degetul!

E frig, cumplit de frig, de abia s-a scurs jumătate din iarnă, pământul e înghețat și nici soarele rătăcit de dimineață nu și-a făcut treaba. A făcut o gafă, a încurcat drumurile, s-a suit pe cerul nostru crezând că e al lui, a încercat să dreagă greșeala, apoi a fugit speriat de umbra lui. Frigul mușcă adânc din mine, ace de gheață se înfig în mine ca o haită de lupi flămânzi, mi-e frig, totul se dizolvă în frig, furia, neputința. Doar frigul rămâne!

Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie–1993 şi psihologie–2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina –Mihaela Barbu– mai presus de acestea–este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..” (Dan Lupescu)

Notă. Articole asociate ale autoarei

Bagajul de acasă (Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Niciodată povești…(Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

O altă frică, frica de o altă moarte (Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Articolele autoarei Cristina–Mihaela Barbu în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

 

Articolul precedentCalitatea vocii interioare
Articolul următorGaleria Neagră – Unicat & Co. Art Spot o expoziție atipică la ARCUB Gabroveni
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.