Acasă Literatură (proză, eseu, poezie, critică literară) O altă frică, frica de o altă moarte (Corespondență de la Conf....

O altă frică, frica de o altă moarte (Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Cristina Barbu

Acum, aici, pe pământ, este greu, Doamne! Peste noapte, prioritățile noastre s-au schimbat, visam Doamne, o bucătărie de vară, cu flori cățărătoare, cu iederă și o terasă lângă ea, visam marea, visam muntele, acum, Doamne vreau doar ce aveam înainte, nimic mai mult. Vreau normalul de fiecare zi, vreau anormalul acela din normal, care mă înfuria, vreau furia aceea, vreau fricile de atunci, vreau știrile de atunci, și da, Doamne, vreau să mai visez, pentru că acum, în frica asta nouă, mi-e teamă cel mai mult să visez. Da, Doamne, vreau doar oameni pe străzi, vreau gălăgie, vreau claxon de mașină care să ne trezească în puterea nopții. Vreau copiii mei să se ducă la muncă, da, să-i știu departe, dar să-i știu tari, frumoși, în siguranță. Vreau să fiu femeie, să-mi pun tocuri, să mă fardez și să mă rujez și asta să fie singura mea mască, în spatele căreia să râd și să plâng, să arunc masca asta albă care să ne arate doar neputința. Și vreau, Doamne să cred iar în Tine până la neființă, pentru că acum, iartă-mă, mă îndoiesc.

Este singura mea frică în care îmi crește îndoiala odată cu numărul de la ora 13,00. Pentru că nu înțeleg, Doamne, nimic din ce-i în jur nu înțeleg. Trăiesc un vis urât, când dorm, visez același vis urât și nu mai știu ce vreau, Doamne, noapte sau zi, vis sau realitate, pentru că acum Doamne, și vis și realitate tot una îs. Poate că am greșit cu toții, Doamne, dar ce rost are iertarea a ceva ce se poate ușor ierta? Nu spuneai Tu, că este simplu să ierți pe ce-l ce a greșit puțin? Noi am greșit mult, cu anii, am adunat păcat după păcat, eram învățați să fim iertați și am strâns păcatul acesta global, uriaș, din care numai

Tu poți să ne scoți, pe care numai Tu poți să-l ierți. Și venim azi, în fața Ta și Te rugăm să mai ierți o dată, măcar o dată. Am invadat teritorii care ne erau interzise, am încălcat reguli, am intrat în lumea animalelor și le-am călcat casele, le-am ucis, ne-am îmbrăcat în blănile lor, le-am mâncat carnea. Și acum, Doamne, le-am luat bolile, și slăbiciunile. Ce lecție ne dai, Tu, Doamne? Că suntem mai fragili, mai slabi și mai vulnerabili decât ne-am crezut? Știu asta, acum. Că am uitat să trăim frumos? Ne-ai pedepsit, ne-ai trimis în traiul acesta, urât, departe de cei pe care-i iubim, departe de cer și de primăvară, doar cu dor, doar cu frică, acolo unde acasă” își pierde sensul? știu și asta, acum! Că cerul e al Tău? Că pământul e al Tău? Știu și asta acum! Și iartă că le-am năpădit cu orgoliul nostru, cu ambițiile și cu dorința de putere. Și mai știu, acum, Doamne, că dacă într-o zi, lumea pe care ne-ai dat-o și pe care am transformat-o, am pervertit-o, se va sfârși, se va sfârși datoriei prostiei și indolenței.

Și știu, Doamne că fiecare avem părerile noastre despre orice, după cum am fost educați, și credem în ceea ce am fost educați să credem, și reacționăm, normal, după cum am fost educați să o facem. Și aud mereu, Doamne, tot felul de teorii: americanii au făcut, rușii au dres, chinezii au zis….”, refuz să le citesc, că toate ridică omul și Te coboară pe Tine, Doamne, adică, omul, cu bună știință, a aruncat boala peste lume, și nu că din neștiință nu poate repara și vindeca.

Mai dă-ne o șansă, Doamne! Când ne naștem, nimeni nu ne spune că putem cădea, cât de jos se poate cădea, sau cât de întuneric va fi. Acum aici, pe pământ, este întuneric, Doamne, și încă n-am încetat să iubim, să trăim, să sperăm!

Cristina Barbu

Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie – 1993 şi psihologie – 2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina – Mihaela Barbu– mai presus de acestea – este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..(Dan Lupescu)

Articolele autoarei Cristina–Mihaela Barbu în Jurnalul Bucureştiului

Notă. Toate imaginile (provocatoare) din text aparțin redacției și sunt, în exclusivitate, proprietatea sătămânalului satiric (umoristic) Charile Hebdo

Distanțarea Covid-19, distanțarea pandemică, distanțarea fizică sau distanțarea socială? (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

 

Katalin Karikó și molecula mRNA a vaccinului anti-Covid – 2019

Anul 2021: Remediul contra Covid sau lent genocid?

Pandemia Covid-19, dictatura măștii, necesitate și efecte psihologice (Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, medic, Grecia – Atena)

Inutilitatea măștii în măsurile de protecție contra Covid – 19 (Corespondență de la scriitorul și cineastul Grid Modorcea, Dr. în Arte)

Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Sisteme complexe. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

 Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR BucureștiJurnalul Bucureştiului

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

 

Articolul precedentProtejat: Brabantul în haos și sub teroare. Cvintuplul masacru al lui Geneviève Lhermitte (din Nivelles), cel mai lugubru (macabru) dosar de infanticid din istoria criminalității belgiene, care succede asasinatele din Brabant. În căutarea adevărului istoric în dosarul asasinilor din Nijvel (Nivelles)–Brabant. (Le Brabant dans le chaos et sous la terreur. Le quintuple assasinat de Geneviève Lhermitte, le plus lugubre infanticid de l’histoire de la Belgique. En quête de vérité). Corespondență din Belgia
Articolul următorIarăși despre „Istoria Galațiului”, a scriitorului Săndel Dumitru
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf