Acasă Stiinta & Tehnica Katalin Karikó și molecula mRNA a vaccinului anti-Covid – 2019

Katalin Karikó și molecula mRNA a vaccinului anti-Covid – 2019

Messenger RNA (mRNA), grație căruia avem acum primul vaccin aprobat și deja inoculat pentru a lupta contra Covid-19, este o tehnică cercetată și dezvoltată de Katalin Karikó. Biochimistă de origine ungară, Katalin (Kati) și-a consacrat viața acestei cercetări, când comunitatea științifică nu era interesată decât de ADN, scrie Fance Inter.

Ar merita Premiul Nobel

Profesoara Katalin Karikó este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia Messenger RNA (mRNA) pe care se bazează vaccinul anti Covid-19 care, de-acum, este utilizat și în România. Tot mai mulți din comunitatea științifică afirmă că ea, împreună cu colegul  ei Drew Weissman, merită un premiu Nobel pentru asta, scrie specialistul în politici de sănătate publică, medicul Vlad Mixich în pagina sa de Facebook.

Născută în Ungaria și locuind în Pennsylvania, cercetătoarea Katalin Karikó  a dezvoltat o asemenea obsesie pentru tehnologia numită Messenger RNA (mRNA), încât acest lucru a costat-o într-o bună zi postul de profesor la o prestigioasă universitate. Trebuie spus că puțină lume își imagina că această metodă de terapie genică și munca imensă din spatele ei a aceste biochimiste vor pune bazele vaccinurilor produse de firmele Pfizer și Moderna de acum, lansate în lupta cu Covid-19. Katalin răspunde acum întrebărilor presei din lumea întreagă, printre interesați numărându-se și Vlad Mixich.

A emigrat în SUA din Ungaria, în anii 80

Născută acum 65 de ani într-o familie săracă din Ungaria, ea a emigrat în anii 80, împreună cu soțul și fiica sa, cu numai câțiva bani ascunși într-un ursuleț din pluș, pentru a trece de Cortina de Fier care separa Europa de Est de lumea occidentală. Sosită în Statele Unite, biochimista s-a alăturat corpului profesoral de la Universitatea din Pennsylvania. Universitatea este prestigioasă, dar lucrările cercetătoarei sunt privite cu scepticism și aceasta este rapid pusă la index.

„Eram pe punctul de a fi promovată și m-au retrogradat. Așteptau să plec. Dar când te gândești bine cu ce poți contribui, asta e singura manieră de a nu-ți distruge viața”, afirmă într-o înregistrare video publicată de site-ul francez Obs.

Izolată în comunitatea științifică

Trebuie precizat că în vremea aia comunitatea științifică era concentrată pe cercetările în jurul ADN. În ciuda tuturor bețelor în roate, Katalin Karikó s-a agățat de subiectul său, ARN mesager, care aduce celulelor un mod de acțiune sub formă de cod genetic pentru a combate maladiile. Biochimista credea că Messenger RNA (mRNA) putea juca un rol-cheie în tratarea anumitor maladii, de exemplu vindecând țesutul creierului după un AVC, scrie Fance Inter.

În cercul său profesional nimeni nu credea în ea, singurul sprijin fiind mama sa. La fiecare anunț oficial al Premiilor Nobel, ea se aștepta ca numele meu să fie rostit, iar eu râdeam de ea, reamintindu-i că nici măcar nu obținusem o bursă”.

În 2005, descoperire capitală

În 2005, a pus la punct o metodă pentru a preveni răspunsul inflamatoriu la Messenger RNA (mRNA), descoperire capitală, care a deschis calea către vaccin. BioNTech a angajat-o. Proprietarul firmei era el însuși un imigrant, originar din Turcia.

Cercetătoare necunoscută și maginalizată, Katalin Karikó este acum considerată un pionier. Cazul ei ilustrează, în opinia sa, ,,necesitatea susținerii științei la numeroase nivele”. Împreună cu partenerul său de cercetări, medicul imunolog Drew Weissman, Kati a reușit să introducă progresiv mini-modificări în structura ARN, făcând-o mai acceptată de către sistemul imunitar, și evitând reacțiile inflamatorii. Descoperirea lor, publicată în 2005, a scos-o puțin pe Katalin Karikó din anonimat. Ulterior, cei doi cercetători au trecut într-o nouă etapă, reușind să plaseze prețiosul lor ARN în ”nanoparticule lipidice”, un acoperământ care îi permite să nu se degradeze prea repede și ușurează pătrunderea sa în celule. Rezultatele sunt date publicității în 2015.

Strategia vaccinurilor

Iată că acum, la cinci ani de la acel moment, aceste două realizări devin importante. Cele două vaccinuri care ar trebui să salveze lumea se bazează pe aceeași strategie, constând în introducerea instrucțiunilor genetice în organism pentru a declanșa producerea unei proteine identice cu cea a coronavirusului și provoca un răspuns imunitar.

Katalin Karikó ocupă azi un post important la laboratorul german BioNTech, asociat cu firma Pfizer, care produce primul vaccin distribuit în Occident, celălalt fiind fabricat de Moderna, al cărei nume înseamnă ,,Modified RNA” (ARN modificat). Lui Kati îi revin în minte însă momente în care s-a simțit subestimată. O femeie născută în străinătate, într-un univers masculin în care, la sfârșitul conferințelor științifice era întrebată: ”Unde este supervizorul dumneavoastră?”. ”Credeau că femeia asta cu accent străin trebuie să aibă pe cineva în spate, pe cineva mai inteligent decât ea”. De acum, numele său va fi probabil citat printre candidații la Premiul Nobel, scrie franceinter.fr.

Prima vaccinare, la 331 de zile de la depistarea primei persoane cu noul coronavirus

La 331 de zile de la depistarea primei persoane cu noul coronavirus SARS-COV-2 a fost vaccinat împotriva Covid-19 primul om din lume cu vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech. Al doilea vaccin, produs de Moderna, a fost și el aprobat.

,,Cu cât apar mai multe vaccinuri cu atât va fi mult mai bine, prețurile vor scădea, iar disponibilitatea va crește”, a precizat Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), în cadrul webinarului pentru ziariști ,,Sunt studiile clinice suficient înțelese”, organizat de Avantyo Institute of Clinical Research și Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educatie (IDSE). Care este inovația în cazul vaccinului anti SARS-COV-2, dar și care este cea mai mare provocare din lume la ora actuală cu privire la vaccinare, au fost câteva dintre subiectele dezbătute în timpul evenimentului online, scrie 360Medical.

De ce să avem încredere în cercetători

Medicul Vlad Mixich a întrebat-o pe Katalin Karikó de ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, și într-un vaccin atât de rapid aprobat. Iată,  răspunsul acesteia: Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută știința să evolueze. E bine atunci când oamenii de știință, sau oamenii care nu au neapărat cunoștiințe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită și pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicații specifice. Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-și păstreze mintea deschisă, să asculte toate părțile și să ia o decizie. Cei mai mulți cercetători își dedică întreaga viață ca să înțeleagă o porțiune foarte îngustă a științei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieșite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simțim nevoia unui hobby. Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul științific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna folosește deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech și Pfizer erau deja într-o etapă avansată a inițierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal. În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe Messenger RNA (mRNA), nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranței și eficacității vaccinului. Producția lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare. În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că și-au asumat riscul ca, în cazul eșecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-și asume un astfel de risc? Datorită compensațiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA și, în Europa, de către Uniunea Europeană.

Inovația în privința acestor vaccinuri

Inovația în ceea ce privește aceste vaccinuri anti-Covid constă în faptul că secvențierea completă a genomului s-a făcut la numai 30 de zile de la raportarea primului caz, iar primul test diagnostic a fost validat în câteva zile de la secvențierea completă a genomului virusului, a explicat dr. Marius Geantă, Co-Fondator & Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, arătând că deși aprobarea vaccinului s-a produs în regim de urgență nu a fost sărită nicio etapă din cele prevăzute în studiile clinice. ,,Primul vaccin candidat a intrat în studii de faza I la 43 de zile de la descifrarea completă a genomului”, a afirmat dr. Geantă.

Proiectat într-o zi

Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost proiectat într-o singură zi. Cel mai rapid vaccin dezvoltat vreodată a durat mai mult de 4 ani, așa că avem de-a face cu un nou record în ceea ce privește drumul de la proiecție la aprobare și punere pe piață. Faptul că într-un timp atât de scurt s-a reușit obținerea unui vaccin este mare lucru, a mărturisit și Rozalina Lăpădatu, directorul Institutului pentru Dezvoltare în Sănătate și Educatie România, care este optimistă în privința acestor vaccinuri, chiar dacă în cazul pacienților cronici nu există date cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19. ,,Faptul că nu avem date pentru pacienții cronici, nu înseamnă ca pacienții cronici nu se pot vaccina împotriva Covid-19, dar după o discuție foarte clară cu medicii”, a spus Rozalina Lăpădatu. În privința vaccinului Moderna au fost necesare două zile pentru a fi proiectat. În prezent sunt 52 de vaccinuri anti-Covid-19, aflate în faze clinice și încă alte 162 în faze preclinice.

Victimele pandemiei

Această pandemie de Covid-19 a provocat peste 1,6 milioane de decese la nivel global. În acest moment s-au înregistrat peste 73 milioane cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 la nivel mondial. Vaccinarea este privită ca o poartă de ieșire din pandemie. ,,Poate reușim ca și în cazul variolei să vaccinăm toată populația lumii și să nu mai avem virusul SARS-COV-2”, a spus Rozalina Lăpădatu.

Provocări logistice

Însă vaccinarea cu vaccinul de la Pfizer-BioNTech presupune asigurarea unui lanț de frig extrem de riguros, având în vedere condițiile speciale în care trebuie depozitate și păstrate dozele, respectiv la temperatura de -75 de grade Celsius. Fiolele cu vaccin sunt depozitate în tăvi, care conţin cel puţin 975 de doze fiecare, conform Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

,,Din fericire există și vaccinul Moderna a cărui temperatură de stocare este de până la 8 grade, dar într-adevar în momentul de față aceasta este poate cea mai mare provocare nu numai în România, ci peste tot în lume”, a declarat dr. Cristina Florescu Moraid,  (CEO AVANTYO Institute of Clinical Research).

Deja au început să apară probleme cu returnarea unor mii de doze de vaccin în SUA , fiindcă tăvile în care erau depozitate acestea nu mai aveau temperature corespunzătoare

Bibliografie

Sisteme complexe. Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

Articolul precedentFemeia de marțipan (Corespondență de la Dr. Sofia Gelman – Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel – Netania)
Articolul următorLecție de istorie la Biertan – cetate medievală țărănească din Transilvania, înscrisă în patrimoniul UNESCO
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.