Acasă Parcuri - rezervații naturale - păduri cu vegetație forestieră Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Barajul Runcu. Implicare...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Barajul Runcu. Implicare civică în conservarea valorilor naturale – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Lengyel

O scurtă schiță despre situația de la barajul Runcu. Aspecte generale. O construcție începută undeva pe la nivelul anilor 1986-87, aflată azi (2025) aproape de finalizarea lucrărilor, după ce au fost cheltuite din bani publici sume jalnic de mari, după unele surse pe la 150 milioane de euro, după alte surse peste 900 milioane de euro. A recalcula la valoarea lor actuală tot felul de sume investite prin anii comunismului și în jaful postcomunist de mai apoi, lei noi și lei vechi, raportat la valoarea lor de cumpărare șamd…e greu.

Dacă iei în calcul că doar digul de pe la Teceu de lângă Tisa făcut în sit Natura 2000–a costat 27 Mil€, e mai realist să consideri că baraul acesta ajunge pe la 1 Md€; de altfel, digul acela de pe Tisa a fost făcut cu utilajele care lucrau la barajul Runcu, pe o perioadă când nu aveau bani pentru baraj și țineau o pauză. Ca să îți faci o imagine, la barajul Runcu se lucrează de aproape 40 de ani, se dinamitează stâncile unui versant muntos, se cară piatra cu basculante enorme și se ridică barajul care ajunge la o înălțime de peste 90 de metri; așa nu pare mult, doar că e vorba de o piramidă de piatră, care la bază are o lățime colosală. Cândva sensul barajului era de a mai reține apă și a o orienta pe o conductă subterană de 8 km spre Firiza/Baia Mare, pentru a asigura necesitățile industriale ale orașului; de atunci industria băimăreană a murit și a fost îngropată, dar există necesități de apă în Maramureșul Istoric, mai ales vara existând deficite serioase pe la Ocna Șugatag, dar nici la Sighet situația nu e prea roză în vremea viiturilor de primăvară care pot afecta zonele cu foraje/ puțuri/ captări de apă.

Impact de mediu. Cred că îți este clar că prin comunism nu a contat nici un fel de impact de mediu, iar ulterior totul a continuat pe sub radar, nimeni nu și-a pus la modul concret problema în privința aspectelor de legalitate. Legislația de mediu a fost modificată de 1.000 de ori, dar implementarea este jenantă–cel puțin în privința aspectelor esențiale. În privința unor construcții hidrotehnice de pe râul Jiu niște organizații neguvernamentale au dat în judecată entitățile care se ocupau de ridicarea lor și au obținut stoparea investiției. La fel cu barajul de la Răstolița (jud. Mureș), situația devine complicată. Îți dai seama că oricând ar putea niște ONG-uri să se focalizeze și pe oprirea acestei construcții megalomane, pe baza impactului de mediu și a formelor legale care stau la baza evaluării acestuia. În general nu e vorba de ONG-uri locale care nu vor să aibă scandal cu autoritățile județene spre exemplu, ci de alte ONG-uri de la distanțe mai mari, care au suport extern de nu se știe unde și care au ca hobby (sau ca plan de activitate) procese de toate felurile, mai ales pe subiecte care să atragă atenție mediatică.

Întrebarea de azi. Impactul de mediu al unei asemenea construcții este evident extrem. Se pot găsi probleme de legalitate, dacă se dorește. Dar subiectul rămâne: există sensul de a bloca o investiție după ce au fost cheltuiți atât de mulți bani, și a fost creat deja un impact uriaș… fără ca efectele benefice pe plan societal să se mai materializeze. Ce impact are stoparea sau finalizarea pentru sustenabilitatea locuirii umane a zonei și pentru păstrarea unei coerențe socio-economice decente, în cazul acesta concret…și ce efecte are asupra antropizării și distrugerii naturii peisajului. Impresia pe care o dau asemenea investiții este că ele au rol de a reprezenta o sursă de bani pentru anumite entități care se ocupă de ele. Sensul nu pare să se finalizeze lucrarea ci să existe o vacă bună de muls, banul public alocat cu nemiluita tip de decenii, greu de controlat în condiții de genul acesta, sus în munte la mama naibii, cu echipamente, carburant, betoane, muncitori grămadă, salarii, proiectanți șamd.

Implicare civică în conservarea valorilor naturale

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

Articole asociate

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului

Articolul precedentRennes Métropole (Franța) – Wallachia eHub a reprezentat România la European Cyber Week 2025 – poziție strategică în rețeaua europeană de digitalizare și securitate cibernetică – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Prof. dr. Costin Lianu (președinte ACEX, Inter-Bio și Wallachia eHub)
Articolul următorConferința Internațională a Societății Române de Victimologie (Ediția a VI-a) – „Repere privind Victimologia, victimizarea și victimele în/din România”. Articolul „Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Jurisdicției franceze. Algoritmul revizuirii unui proces criminal și repararea erorilor judiciare în Franța”  (Review of criminal convictions within the French Jurisdiction. The algorithm for reviewing a criminal trial and correcting judicial errors in France”)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.