Acasă Parcuri - rezervații naturale - păduri cu vegetație forestieră Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Barajul Runcu. Implicare...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Barajul Runcu. Implicare civică în conservarea valorilor naturale – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Lengyel

O scurtă schiță despre situația de la barajul Runcu. Aspecte generale. O construcție începută undeva pe la nivelul anilor 1986-87, aflată azi (2025) aproape de finalizarea lucrărilor, după ce au fost cheltuite din bani publici sume jalnic de mari, după unele surse pe la 150 milioane de euro, după alte surse peste 900 milioane de euro. A recalcula la valoarea lor actuală tot felul de sume investite prin anii comunismului și în jaful postcomunist de mai apoi, lei noi și lei vechi, raportat la valoarea lor de cumpărare șamd…e greu.

Dacă iei în calcul că doar digul de pe la Teceu de lângă Tisa făcut în sit Natura 2000–a costat 27 Mil€, e mai realist să consideri că baraul acesta ajunge pe la 1 Md€; de altfel, digul acela de pe Tisa a fost făcut cu utilajele care lucrau la barajul Runcu, pe o perioadă când nu aveau bani pentru baraj și țineau o pauză. Ca să îți faci o imagine, la barajul Runcu se lucrează de aproape 40 de ani, se dinamitează stâncile unui versant muntos, se cară piatra cu basculante enorme și se ridică barajul care ajunge la o înălțime de peste 90 de metri; așa nu pare mult, doar că e vorba de o piramidă de piatră, care la bază are o lățime colosală. Cândva sensul barajului era de a mai reține apă și a o orienta pe o conductă subterană de 8 km spre Firiza/Baia Mare, pentru a asigura necesitățile industriale ale orașului; de atunci industria băimăreană a murit și a fost îngropată, dar există necesități de apă în Maramureșul Istoric, mai ales vara existând deficite serioase pe la Ocna Șugatag, dar nici la Sighet situația nu e prea roză în vremea viiturilor de primăvară care pot afecta zonele cu foraje/ puțuri/ captări de apă.

Impact de mediu. Cred că îți este clar că prin comunism nu a contat nici un fel de impact de mediu, iar ulterior totul a continuat pe sub radar, nimeni nu și-a pus la modul concret problema în privința aspectelor de legalitate. Legislația de mediu a fost modificată de 1.000 de ori, dar implementarea este jenantă–cel puțin în privința aspectelor esențiale. În privința unor construcții hidrotehnice de pe râul Jiu niște organizații neguvernamentale au dat în judecată entitățile care se ocupau de ridicarea lor și au obținut stoparea investiției. La fel cu barajul de la Răstolița (jud. Mureș), situația devine complicată. Îți dai seama că oricând ar putea niște ONG-uri să se focalizeze și pe oprirea acestei construcții megalomane, pe baza impactului de mediu și a formelor legale care stau la baza evaluării acestuia. În general nu e vorba de ONG-uri locale care nu vor să aibă scandal cu autoritățile județene spre exemplu, ci de alte ONG-uri de la distanțe mai mari, care au suport extern de nu se știe unde și care au ca hobby (sau ca plan de activitate) procese de toate felurile, mai ales pe subiecte care să atragă atenție mediatică.

Întrebarea de azi. Impactul de mediu al unei asemenea construcții este evident extrem. Se pot găsi probleme de legalitate, dacă se dorește. Dar subiectul rămâne: există sensul de a bloca o investiție după ce au fost cheltuiți atât de mulți bani, și a fost creat deja un impact uriaș… fără ca efectele benefice pe plan societal să se mai materializeze. Ce impact are stoparea sau finalizarea pentru sustenabilitatea locuirii umane a zonei și pentru păstrarea unei coerențe socio-economice decente, în cazul acesta concret…și ce efecte are asupra antropizării și distrugerii naturii peisajului. Impresia pe care o dau asemenea investiții este că ele au rol de a reprezenta o sursă de bani pentru anumite entități care se ocupă de ele. Sensul nu pare să se finalizeze lucrarea ci să existe o vacă bună de muls, banul public alocat cu nemiluita tip de decenii, greu de controlat în condiții de genul acesta, sus în munte la mama naibii, cu echipamente, carburant, betoane, muncitori grămadă, salarii, proiectanți șamd.

Implicare civică în conservarea valorilor naturale

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

Articole asociate

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului