Acasă Ecologie & Educație ecologică Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică –...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică – în lumea reală”– cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Lengyel

A face educație ecologică de succes în lumea reală actuală presupune o cunoaștere atât a domeniilor eco-bio cât și a psihologiei umane necesare activităților pedagogice. Falia dintre generații devine din ce în ce mai mare, suprasaturația cu informație la fel, iar pentru a avea punți de legătură între profesor-mentor pe de o parte și tânăr-elev pe de altă parte, din partea adultului e nevoie de extrem de multă înțelegere a celuilalt, a contextului în care el/ea se află, un tact și o empatie fără de care activitatea devine stres și frustrare pentru cei implicați.

A vedea care sunt nevoile celor tineri, care sunt dorințele lor, curiozitățile, câtă energie au disponibilă pentru câte un subiect eco, cât timp pot să aloce fără a se instala plictiseala și oboseala… chiar și scârba și ura față de domeniu…toate acestea trebuie percepute, simțite în timp real de către cel care coordonează activitatea, încât fluxul evenimentelor să fie ajustat la starea de moment a grupului. Dacă aceste elemente de bază sunt luate în considerare, putem dezvolta o extraordinară varietate de activități de educație ecologică, unele mai standardizate, altele mai unice și irepetabile, depinzând atât de 1). aspectele naturale ale momentului, (de la observarea unui șarpe de casă la o broască râioasă brună), cât și de 2). atmosfera creată în grup.

Constatăm că atât aspectele naturale observabile cât și atmosfera grupului sunt mai puțin controlabile, deși putem presupune că în locul X la data Y vom găsi anumite specii sau vom observa anumite fenomene naturale, și la fel putem presupune că un grup va acționa previzibil la o situație dată. De aici rezultă că activitatea de educație ecologică este mai mult o artă, bazată pe nenumărate elemente subtile, nu doar o transmitere de informații din domeniu. Iar pentru a putea gândi și implementa astfel de activități, profesorul-mentorul trebuie să fie și el/ea în stare adecvată. Altfel se ajunge doar la creșterea numărului de analfabeți-funcțional din care avem stocuri consistente. Activitățile de educație ecologică sunt un fel de training pentru a dezvolta gândirea critică rațională dar au și elemente din zona artistică, mai sufletească. A îi încuraja pe cei tineri să aibă o atitudine deschisă către lume, să își pună întrebări în mintea lor și să pună întrebări la fel în grup, la care să încercăm împreună să le dăm răspunsuri; să încercăm să formulăm răspunsuri care nu neapărat sunt singulare, în sensul că pot să fie mai multe răspunsuri decente la o întrebare, și ele toate să fie acceptabile… să fie bune.

Activități de educația ecologică – exemple practice și importanța implementării acestui domeniu pentru un viitor sustenabil

În ceea ce privește elementele artistice, a observa niște plante sau animale, niște peisaje și apoi a încerca desenarea lor, sau realizarea unor picturi,…avem aici șansa de a ne poziționa pe abordări mai 1). realiste, descriptive, naturalistice sau interpretări 2). mai simplificate, mai rupte de realitatea naturală dar mai creative. Scopul naturalistic este de a reda cât mai corect proporțile, formele, culorile, detaliile, pe când scopul artistic este de a lăsa creativitatea să se manifeste liber. Realizarea de desene și picturi cu subiecte din lumea vie ajută atât la dezvoltarea capacității de observare a detaliilor, la exersarea unei manualități mai fine, mai performante, și ajută la eliberarea de stres prin activități creative. Rezultă de aici că includerea unor activități creative artistice în activitățile de educație ecologică are beneficii pe mai multe planuri.

Dacă e să abordezi cât de cât sistematic biodiversitatea unei regiuni de pe la noi – în cadrul unor proiecte de educație ecologică, e de dorit să împarți zona în tipuri majore de ecosisteme, spre exemplu 1). ape curgătoare, 2). ape stătătoare, 3). zone înierbate, pajiști, pășuni, fânațe, 4). tufărișuri, 5). păduri de stejar/gorun, 6). păduri de fag, 7). păduri de molid, 8). stâncării, 9). zone rurale mozaicate, 10). zone urbane antropizate. Ideea este să nu te pierzi în detalii ci să ai un sistem util, cu caracteristici destul de evidente ale elementelor. Pe parcursul proiectului aceste tipuri de ecosisteme se pot aborda echilibrat, astfel încât participanții să se familiarizeze cu ele, cu condițiile abiotice și cele biotice caracteristice pentru fiecare, cu aspectele lor peisagistice și de biodiversitate. Biodiversitatea reală a ecosistemelor este uriașă, nici pentru experți nu e ușor de cuprins măcar în zonele individuale de specializare. În proiecte de educație ecologică este de dorit ca din fiecare astfel de ecosistem să se desemneze câteva specii de floră și faună mai tipice, mai relevante, atât prin prezența lor dominantă, cât prin aspecte de interes, inclusiv frumusețea sau ușurința de a le recunoaște, aspecte mai interesante din viața lor șamd. Pe aceste elemente floristice și faunistice de interes, susținute de câteva elemente abiotice, geologice, climatice etc., se poate construi o imagine a tipurilor de ecosisteme–la un nivel care să fie pe înțelesul tinerilor.

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

Articole asociate

Arta contemporană iese în stradă la Eforie Sud – „Artă și ecologie la malul mării” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acredtată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

„Eforie Colorat” – exemplu de bune practici la „Zilele Patrimoniului” de la Paris cu Jurnalul Bucureștiului. Inițiativa profesorului franco – român Ștefan Mănciulescu (de la celebra și prestigioasa școală superioară de înalte studii arhitecturale „Ecole de Chaillot” de la Paris)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)