Acasă Opinii Făcătorii de vânt. Pentru redresarea României, peste 100Md€ (Corespondență de la Grid...

Făcătorii de vânt. Pentru redresarea României, peste 100Md€ (Corespondență de la Grid Modorcea, „cel mai important scriitor român în viață și cel mai prolific din istoria literaturii române, după Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu”, SUA – New York)

72
0

Întâi președintele Iohannis, apoi primul ministru Orban, ne-au dat vestea că pentru redresarea României, pentru pierderile cauzate de pandemie, Consilulul Europei a decis ca România să primească 80 de miliarde de euro, iar premierul a mai anunțat că vom mai beneficia și de alte ajutoare, fonduri uriașe de la Next Generation EU și de la programul SURE. La fel, Iohannis vorbește și de alte zeci de miliarde „menite relansării economice pe 6 ani”. Și se mai emite o perlă, ca să beneficieze de aceste fonduri „România trebuie să se miște rapid”. Ce dar! O avere, un tezaur, o comoară, cum niciodată nu s-a mai întâmplat în istoria României! Ni s-au luat comori, nu ni s-au dat! Entuziasm enorm! Dar ați înțeles, România trebuie să se miște rapid!

În copilăria mea exista o pasăre, cred că mai există, care dădea mereu din coadă. Avea o mișcare rapidă. O coadă lată, ca un evantai, și noi, copiii, îi spuneam (scuzați expresia) „fute vânt”. Dacă entuziasmul este ca această bătaie din coadă și nu se materializează în fapte, el este ca o fâlfâire în gol sau ca o călătorie pe coada măturii, ceva care e de basm și rămâne de basm.

Ce vreau să spun, că e posibil ca acest basm, enorma comoară, să fie o bătaie din aripi în gol. De ce? Fiindcă oamenii pe mâna cărora a căzut pleașca, nu sunt de încredere, nu sunt valori, nu știu să se miște bine și iute, sunt tot aceiași care au dus căruța în groapă și nu au fost în stare s-o scoată. Și, culmea, această neputință s-a dovedit și pe vremea pandemiei, când autotitățile au administrat greșit rezolvarea, căci măsurile luate au fost bătaie în vânt, fiindcă în loc ca îmbolnăvirile să scadă, cresc. Mai mult apar cazuri de bișniță, de profit de pe urma pandemiei, cum am citit stupefiat că Andreea Esca și Marcel Pavel s-au jucat de-a mascații, contra unei sume de 100 de mii de euro de la OMS. Eu nu cred, dar scandalul e de proporții și nu iese fum fără foc.

Și Arafat, și ceilalți diriguitori au fost acuzați de fraude. Nu am cercetat, nu știu dacă e așa, dar cei care au scris probabil că s-au documentat. Scandal mare a ieșit în jurul teoriilor conspirației, cea mai credibilă fiind aceea în care se spune că dacă România raportează mai multe cazuri de îmbolnăviri la OMS, primește bani mai mulți de redresare! De aia se și spune că și Esca, și Pavel, au făcut reclamă îmbolnăvirilor și măștilor! Oricum, oficialii spun una, populația (forumiștii) alta. Efectul e uneori invers decât cauza.

Natura românului, așa cum o dovedesc dansurile și cântecele sale populare, este iuțirea de sine. Se dovedește că suntem un popor iute, aprig. Dar pandemia a scos în evidență lașitatea și neseriozitatea, i-a adus în față pe oamenii încetinirii, nu ai rapidității. Și am atâtea argumente. Am evocat nu o dată experiențele cu totul negative, foarte rele, pe care le-am avut de la miniștrii învățământului, Ministerul Fondurilor europene, Ministerul Românilor de Pretutindeni, ICR, CNC, Ministerul Culturii, cu care am încercat să comunic, să aplic niște proiecte. Și acum aflu că Ludovic Orban i-a dat sarcină lui Marcel Boloș, ministrul Fondurilor europene, să vină până pe 31 iulie cu propuneri pentru investirea celor o sută de miliarde în proiecte ce se vor desfășura pe perioada 2021 – 2027! Boloș să facă treaba asta și ceilalți miniștri. Miniștri încetinei, care nu sunt în stare să administeze o malarie de valoarea unei gripe, care ne duc cu vorba, cu bate vântul, fără să știe nimic despre această boală (acum, salvatorul doctor Musta spune că testările pot da o eroare de 70 la sută!), fără să găsească leacul, dovadă că o iau de la început cu starea de urgență! Ca la loz în plic, mai încearcă o dată!

Au murit oameni cu zile, pacienți cărora nu li s-a administrat nici o medicație antivirală, deși s-a alocat pentru ea 16,5 miliarde de euro! Așa este cazul reputatului medic stomatolog Taner Chemal din Constanța, care a murit în spitalul Colentina cu zile, la 49 de ani, așteptând să i se administeze tratamentul cu Remdesivir, contra Covid –19. Dar medicamentul n-a mai venit la timp. Vă dați seama ce tragedie! Cui îi pasă? E cineva găsit vinovat? E sancționat cineva? Guverannții nu ne salvează de la o viroză, și acum aceiași administratori sunt în stare să gospodărească fonduri gigant de peste 100 de miliarde de euro? Sau vor fi ca pasărea care bate vânt?!

Voi apuca eu oare să văd un învățământ modern, performant, în țara mea, așa cum i-am scris d-nei Andronescu și s-a dat la fund, a bătut din coadă? Acum i-am scris d-nei Anisie, are pe mână fonduri uriașe, poate să facă lesne ce i-am scris. Să vedem. Iar cultura, se va privatiza oare cu adevărat, voi vedea o cultură nouă, capitalistă, sau vor bate mai departe miniștrii ei din coadă, vor vântura vântul speranței în gol, fără concretizare?

[A se vedea pentru detalii articolul autorului].

Grid Modorcea („cel mai important scriitor român în viață și cel mai prolific din istoria literaturii române, după Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu”, SUA – New York): Serviciul de consultanță, punte vitală pentru reforma învățământului românesc. Scrisoare deschisă Ministrului Monica – Cristina Anisie

Mă gândesc ce faptă de pomină a făcut ministrul Gheorghiu (i-ar mai fi trebuit un Dej în coadă!) cum a sărbătorit el ziua lui Constantin Brâncuși! E nevoie la ministerul culturii de un profesionist, de un om de cultură, nu de un amator! Toți sunt amatori. Vor face din acele miliarde acte de fanfaronadă și amatorism! Așteptam cu încredere însă data de 31 iulie, poate se întâmplă vreo minune, mai știi? Dar minunile țin la români numai trei zile, e nevoie de o minune care să țină cel puțin 7 ani! Mă gândesc cu groază, nu vreau să fiu profet, dar e posibil ca de miliardele de euro să beneficieze tot/iar hoții! Probabil că ei fac acum horă, bucuroși ce pleașcă le-a căzut din nou, de unde și agitația pentru alegeri, fiindcă acum alegerile au o nouă greutate, nemaiîntâlnită, pleașca de 100 de miliarde! Au pentru ce să se bată aleșii (sper să nu fie aceiași, deși Ciolacu o pune tot cu dracu!). Uitați-vă numai la Ponta, cum face spume la gură! Și cine sunt iar pe baricade? Cine sunt cei mai vehemenți critici ai guvernului? Cine cer înăturarea grabnică a celor patru crai din Las Fierbinți, Orban, Vela, Arafat, Tătaru? Băsescu și Ponta, doi foști conducători ai țării, care au dus de râpă România. Prestațiile lor au fost jalnice. Ei au pregătit acestă realitatea în care, oricine ar veni, nu stă deasupra, ci în groapă.

Sunt zeci de voci cinstite care spun de mult adevărul pe care acum îl toarnă politrucii. Dar nu sunt citate. De ce nu sunt invitați la Antene, Digi-lingi, Protv, România 9 ori Profesioniștii oameni neînregimentați, voci profesioniste ca Ionuț Țene („Napocanews”), Cezar Mihalache („Națiunea”), Radu Lupașcu („Arta sunetelor”), Ion Măldărescu („Art-emis”), Thomas Csinta  („Jurnalul Bucureştiului”), Nicolae Marinescu („Mozaicul”), Victor Roncea (Ziareonline”), Maria Diana Popescu („Art-emis”), Alina („Tricolorul”), Liviu Antonesei (blogg superoriginal), Dan Predescu („Ciocu’ Mic”) sau Dinu Grigorescu, harnicul comediograf, care, pe cheltuială propie (pensia), scoate două reviste de teatru („Ciripit de păsărele” și „Rinocerul”), unice la noi, și alte valori românești din țară și străinătate, de la publicații minunate precum „Oglinda literară”, „Alternanțe”, „Agero”, „Moara lui Gelu”, „Clipa”, „New York Magazin”, „Origini”, „Curentul internațional”, „Romanian Journal”, „Maximum” sau „Lumină lină”? De ce? Fiindcă aceste personalități sunt mai deștepte decât moderatorii, decât gazdele teveroriste, care nu așteaptă decât minciuni. Cum m-a vânat pe  mine un anume Mă(gă)ruță de la Protv. Dar nu i-a mers. Și s-a schimbat harnașamentul.  Ei vânează numai maimuțoi cunoscuți, pentru rating.

De ce Băsescu nu a spus în timpul stării de urgență că testările erau minime, nu erau concludente, pentru măsurile sălbatice care s-au luat, cum am spus-o noi de mult, acum cinci luni? O spune acum! De ce? Fiindcă se apropie alegerile și are nevoie de fraieri (votanți). Acesta este modelul de LAȘ perfect. Lașul stă ascuns, pândește, și iese la atac când lucrurile sunt fatale, când nu se mai poate face nimic. După război mulți viteji se arată. Și zic profetic: „Vedeți ce se întâmplă? V-am spus Eu?!” Ei, lași ca Ponta și Băsescu, sunt cu poporul, care au turnat, au mințit? Ei vorbesc de haos, care au făcut săpturi de securiști și plagiatori? De ce Ponta să fie credibil și Orban, nu? Foștii și actualii politruci nu sunt credibili. E nevoie rapidă de oameni noi. Cu bătăi din coadă nu se va face nimic. Cu Iohannis în frunte, care e plin de sine. Joacă bine rolul de președinte figurant. Next step. Se uită în oglindă și se vede numai pe el, să fie frumos și cheptos. Era singurul din grupul de la summit-ul Consiliului Europei, șefi de stat chemați la negocieri, care nu purta masca. Era de-mascat! Încălaca legea, trebuia amendat. Dar legea nu e valabilă și pentru cei care o dau!

Un singur lucru grav a greșit Consiliul Europei, faptul că o dată cu comoara, cu banii, nu ne-a dat și oameni, nu ne-a dat un cap limpede, vreun ministru al finanțelor, al economiei, al fondurilor europene, care nu bate vânt. Așa, banii se vor duce toți pe aceeași potecă de culise, așa cum s-au mai dus și celelalte împrumuturi europene, în sfera de interese ale miniștrilor de paie. Buzunarele lor se vor umple înmiit. Guvernanții ar trebui să aibă la sediul lor un banner pe care să scrie aceste cuvinte: „I am anxiously awaiting the day when a Romanian Gouvernement will win the trust of the world. /Aștept cu nerăbdare ziua când un guvern al României o să (re)câștige încrederea lumii. Sunt cuvintele lui Yehudi Menuhin când a refuzat să fie președintele de onoare al Festivalului „George Enescu”, ediția 1991, după ce participase la două ediții înainte, inclusiv la cea inaugurală din 1958. Menuhin a ridicat mult prestigiul acestui festival, implicit al României. El a fost discipolul lui Enescu, prietenia lor este de referință în istoria muzicii, iar dacă nu exista Menuhin, Enescu nu ar fi fost îngropat acolo unde este acum, în cimitirul Père Lachaise, fiindcă securiștii români au avut misiunea să sustragă cadavrul.

Am evocat aceste momente pentru a vedea diferența dintre respectul unui străin și atitudinea românilor față de un geniu de neegalat. Sunt zeci de fapte reprobabile ale guveranților români față de personalități ale culturii noastre, față de genii ca Brâncuși, Eliade, Cioran, Ionesco și mulți alții, care au refuzat să mai revină în România, din motivele evocate și de Menuhin. Eliade chiar a scris în Jurnalul portughez că „dacă mă întorc în România, mi-e frică să nu fiu arestat și împușcat”. Va repara acest guvern orb-anic toate rănile istoriei? Nicidecum. Important este să ia aminte la ele și să aibă grijă să nu mai greșească, fiindcă istoria îi judecă. Dumnezeu iartă, dar istoria nu iartă.

Acum e momentul optim când trebuie să funcționeze democrația! Adică acum este momentul când Opoziția trebuie să existe, să-și spună cuvântul, să fie ca un Controlor profesionist asupra proiectelor și cheltuitorilor! Dar există opoziție? Avem noi oare o opoziție serioasă, când PSD-ul este un monstru al pierzaniei? Tot ce a făcut acest colos în ultimii ani este un dezastru, care a culminat cu votul din timpul pandemiei de smulgere a ținutului secuiesc din trupul țării!? Poți să ai încredere în oameni ca ciolacul (era să scriu cioclul) șef? Sunt ei în stare de altceva decât de ilegalități și fapte pușcăriabile (amnistierea bandiților)!? Iată marea dilemă. Noi suntem în groapă, în roabă, iar UE ne urcă în rachetă. Cine conduce racheta, doamnelor și domnilor, asta este problema?!

Guvernanții noștri nu au mentalitate de învingători, ci numai de profitori, adică de învinși, din punctul de vedere al intereselor țării. Pericolul vine și de la mediatori, de la acei profitori de culise, de la sâsâiții analitici, de la Ugly și „profesioniștii” debili, cosmeticizați, care vor da năvală să emită iar opinii de Las Fierbinți. Atenție la această pasăre care dă din coadă iute și nu aerisește nimic. Vor avea puterea oamenii de decizie să întoarcă spatele „făcătorilor de vânt”?  De aceea, am tot spus că avem nevoie de oameni noi, de aruncarea la fier vechi a clasei îmbogățite și a slujitorilor ei care fâlfâie vânt. Gata cu bâțâiala, domnilor profitorinci! V-a sunat ceasul! UE a devenit o bufniță uriașă, care vă vede și noaptea, va sta mereu cu ochii pe voi!

[A se vedea pentru detalii lucrarea autorului].

Lașii. Tranziția de la „Las Fierbinți” la Noua Românie (Corespondență de la Grid Modorcea, „cel mai important scriitor român în viață și cel mai prolific din istoria literaturii române, după Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu”, SUA – New York)

NB. Acești bani sunt pentru România, nu pentru guvernații ei vremelnici. De aceea, propun să se facă o  dezbatere publică, să-și spună cuvântul toate forțele democratice din țară, toate sindicatele, toate organizațiile libere, care au dovedit responsabilitate și patriotism, toți cei care au proiecte îndrăznețe, după modele capitaliste, să rezulte un consens cum să fie investite cât mai bine, în folosul țării, aceste fonduri.

Corespondență de la New York de la Grid Modorcea (scriitor român, prezent în mai multe genuri literare – poezie, proză, teatru, eseu, pamflet, critică, scenarii de film, studii filosofice, religioase, jurnalism), autor de dicționare de literatură, film, muzică, arte plastice. Absolvent  al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale-secţia Teatrologie-Filmologie (promoţia 1974), el este primul doctor în filmologie al Academiei de Teatru şi Film, cu teza „Filmul de actualitate ca mijloc de comunicare”.

Despre  Grid Modorcea

  • „Autorul unei opere impresionante, care îl face cel mai important scriitor român în viață. Eu, ca vechi membru al Uniunii Scriitorilor, îl propun să candideze din partea României la Premiul Nobel pentru Literatură” (Dumitru Dinulescu)
  • „Scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, partenerul unui savuros și substanțial dialog” (Șerban Cioculescu)
  • „Un intelectual fin, un harnic cercetător în ceea ce privește cinematografia, autor de romane șocante și cărți pe probleme de specialitate, autor de dicționare, adevărate puncte de referință în domeniu, și nu în ultimul rând realizator, ca scenarist și regizor, de memorabile filme documentare – și nu numai!” (Mircea Micu)
  • „Un prozator de certă vocație” (Laurențiu Ulici)
  • „Un poet al intelectului” (Constantin Sorescu)
  • „Un fel de polihistor contemporan, autor de romane și dramaturg vizionar, teleast și teatrolog, cineast și filmolog, dar mai ales polemist cu darul caricaturii atât de violent încât mai totdeauna neglijează sau, pur și simplu, uită, de dragul invectivei, cauza nobilă pentru care luptă…”(Mircea Ghițulescu)
  • „Un Saul (Pavel) al dreptei credințe întru film, ca artă… Un voluptos terorist al ideii” (Florian Potra)
  • „Un talent adevărat, solid, sănătos, pe care poți să te bazezi. Eu l-am chemat la Roma să scrie un roman despre românii de aici. Și a scris două. Sunt cele mai incitante cărți scrise despre Italia de un scriitor român” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga)
  • Posesorul unui tir jurnalistic necruțător, ce include pamfletul politic, de moravuri și dezvăluirile de senzație” (Geo Vasile)
  • „Un om binecuvântat, căruia Dumnezeu i-a dat inspirația să scrie cartea Sfânta Treime a poeziei românești” (pr. Constantin Galeriu)
  • „Un om simpatic căruia îi umblă mintea departe” (Jean Georgescu)
  • „Ființă ubicuă care scrie cu patru mâini, dintre care cu două scrie chiar strașnic” (George Pruteanu)
  • „Adversarul numărul 1 al Televiziunii Române, căreia i-a dăruit filme de neprețuit” (Dan Diaconescu)
  • „Unul din marii realizatori de film documentar” (Mihai Miron)
  • „Un om temeinic, un om de carte, un om care muncește, care știe televiziune, știe film… Alăturarea lui de Iosif Sava nu este o exagerare, dimpotrivă” (George Pruteanu)
  • „Un vizionar” (Vlaicu Ionescu, New York)
  • „Un deschizător de drumuri” (pr. Theodor Damian, New York)
  • „O voce inedită în filocalia română contemporană” (Geo Vasile)
  • „Un polihistor sofianic” (Simón Ajarescu)
  • „O enciclopedie vie. Sunt fericit că am trăit s-o văd și pe asta: cartea lui, Shakespeare și Eminescu. Numai el a avut puterea să ne pună oglinda ideală în față, să demonstreze că locul lui Eminescu este lângă Shakespeare” (Radu Beligan)
  • „Un amestec sui-generis de geniu și naivitate” (Ion Cristoiu)
  • „O personalitate covârșitoare” (Mircea Sântimbreanu)
  • „O figură cvasidiabolică dublată de un fel de sfânt apocrif” (Dumitru Dinulescu)
  • „Un preot care predică într-un bordel” (H.R.Patapievici)
  • „Un om căruia îi place spectacolul și face spectacol din orice. Fănuș Neagu sau alții care se supără pe el, nu-i înțeleg esența. El nu are nimic de împărțit cu nimeni, doar că-i place să se joace! E un degustător al ludicului” (Gheorghe Tomozei)
  • „Un prieten din copilărie… din copilăria spirituală” (Horațiu Mălăele)
  • „Un Lope de Vega al României!” (Vasile Blendea)
  • „Un nou Damian Stănoiu care face să se clatine amvoanele” (Ioan Grigorescu)
  • „Un spirit enciclopedic, înzestrat cu vocația sintezei, chemat să realizeze lucrări de referință, un cercetător capabil de un travaliu intens și continuu, autoritatea numărul 1 în critica de teatru și film de la noi. Dacă ar fi tradus, ar fi numărul 1 și în lume, nu mă îndoiesc. (…) Un cineast remarcabil, singurul creator de docudrama din România, autorul, printre altele, al unui film despre Brâncuși, care pentru mine a fost o revelație neașteptată. Un astfel de film aduce o rază de lumină în împărăția politicului grosier, a violenței și sexualității. În sfârșit, mi-am zis, văzându-l pe un post de televiziune, filmul de artă intră pe micul ecran la nivel înalt, cu un film-lecție. Într-o dedicație, eu l-am numit pe Grid Modorcea Mare Academician și i-am oferit un Premiu de Excelență pentru Desenul Ideilor operei sale” (Ion Truică)
  • „Fără el, cultura română de azi e de neconceput. E o voce indispensabilă, care ne pune tuturor oglinda în față, să ne vedem așa cum suntem, fără menajamente. Unora le pare dificil, incomod, contestabil, dar e necesar ca aerul. Dacă Grid Modorcea n-ar exista, ar trebui inventat” (Ion Țugui)

Grid Modorcea was born in Romania, in 1944. He is a prolific writer, filmmaker and critic – an authorized voice, an erudite author with a polemical vocation. Since 2010, he lives and works in Manhattan, New York. A graduate of two universities in Bucharest, the University of Mathematics (1968) and The Institute of Theater and Film (1974). For 30 years he worked as a film producer and screen writer at the National Cinematography and at the Romanian National Television. He is a Doctor of Arts (PhD), a member of the Filmmakers Union and a member of the Writers Union. He wrote for major newspapers and art magazines in Romania. He founded a film studio, five newspapers and two publishing houses. He has published 86 books – novels, encyclopedias, poetry, essays, including several books about America such as: „Dead for America” (1999), „Crucified in America” (2001), „I’m Sorry, America” (2009) following which, in English: „The American Film” (2012), „Fine Arts in America” (2012), „The Cork”, novel (2013), „Shakespeare and Eminescu” (2014). „Grid Modorcea is a living encyclopedia. I’m glad I have lived to see his book Shakespeare and Eminescu. Only he has the power to create a perfect mirror, to demonstrate that Eminescu’s place is near Shakespeare’s.” (Radu Beligan). He has made over 50 films (docudramas, essays and documentaries), including the following in English: „Brancusi – The Carver of Souls” (1996), „George Enescu – God’s Chosen” (1998), „The Treasure of Faith in the New World” (2001) – Series, „The Way of Salvation” (2001), „Nostradamus” (2002), „A London Series” (2008), „The Mask and the Mirror” (2009). He won national awards for the books „Shakespeare and Eminescu”, „Gopo’s Sight”, „The New Romanian film in the European Context”, „The New Wave of Films”. In 2010, he has received the Magna Cum Laude title for lifetime achievement. He was proposed for the Nobel Prize in Literature by the Romanian Writers Association. International Awards for his films „Brancusi – the Carver of Souls” and „George Enescu – God’s Chosen”. Grid Modorcea is the father of Mihaela Modorcea and Gabriela Modorcea, who make up the duo Indiggo Twins. 

Articolele autorului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.