Acasă Opinii Lașii. Tranziția de la „Las Fierbinți” la Noua Românie (Corespondență de la...

Lașii. Tranziția de la „Las Fierbinți” la Noua Românie (Corespondență de la Grid Modorcea, „cel mai important scriitor român în viață și cel mai prolific din istoria literaturii române, după Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu”, SUA – New York)

74
2

Săptămâna trecută mi-am permis și eu să ies din izolare, mi-am luat masca la spinare și am plecat în lume, să văd care  mai e pulsul românilor, dacă sunt așa cum îi tot arată posturile TV ca pe niște handicapați, în special Protv, Antenele, analistul politic sâsâit Ion Slinoiu și alt analist atoateștiutor, forumistul șef, specialist în fakenews, film, tenis, penis și alte limbaje, cu față de Halloween, cel care înaintează și prin pucioasă cu nu în față. E moartea, te sperie numai și când îl vezi. Și aceste arătări iau câte 500 de euro pe apariție. Și de 30 de ani dau verdicte, dezorientări, îi tot dau cu Aparițiile de speriat românii, fără să le pese că sunt co-părtași la mizeria pe care o tot prezintă! Lor le-am întors de mult spatele. Dar poporul? Ia să văd ce face poporul! Și am ales să revăd Țara Bârsei și Țara Oltului, pe care le cunosc de-o viață,  țări de origine de unde îmi trag rădăcinile, repere de românism. Și ce am constatat?

Dar aș vrea să încep cu sfârșitul, cu întoarcerea, cu drumul făcut cu trenul de la Brașov la București. Și în compartimentul în care soarta mi-a hărăzit biletul, am călătorit cu două tinere, una (Valeria) era profesoară de muzică în orașul Victoria, iar cealaltă (Iza), balerină, de fapt, studentă la Ballet Art, școala care are ca model de educație Balshoi Ballet Academy. Și, cu măștile pe figură, așa cum se indică chiar pe biletul de tren, am emis impresii despre România, eu, la senectute, cu experiență veche românească, dublată de una planetară, cele două fete, mesagere ale României de mânie.

Mie mi s-a părut că gara din Brașov era mai frumoasă și mai îngrijită pe vremea lui Ceaușescu. Fetele nu aveau de unde să știe fiindcă nu erau născute pe acea vreme, dar Valeria a observat că pe peron erau coșuri de gunoi mizerabile, de nedescris. Se tot aplică restricții și amenzi, se tot vorbește că o cauză a epidemiei, a bolilor în general, este mizeria, gunoiul, dar asta nu e valabil și pentru gara dun Brașov? Degeaba purtăm mască dacă în calea noastră apare gunoiul. Parcă am fi în „Las Fierbinți”. Vai, spune și Iza, nu se mai termină odată cu „Las Fierbinți”?! De când m-am născut numai asta mi se vâră în ochi, la televizor vezi numai mizeria asta. Sau „La bloc”, completează Valeria. Din cauza acestor seriale și posturi, eu am renunțat la televizor. De 7 ani nu nai am televizor, l-am desființat. Mă mulțumesc cu internetul și mă informez la alegere, cum vreau eu. Verific orice știre. Nu mai suport să mi se bage pe gât de zeci de ani „Las Fierbinți”. Când am să aud că nu mai există acest serial, am să-mi iau din nou televizor. Nu mai ieșim odată din groapa asta, din coșul de gunoi de la gară?

Le-am dat dreptate fetelor, dar probelma nu e să se termine cu acest serial, fiindcă se pune altul în loc, la fel de păcătos, problema este postul, să dispară un astfel de post. Și le-am explicat fetelor cum s-a înființat Protv, toată istoria lui frauduloasă, și cum bandiții au orientat postul numai spre demitizarea și batjocorirea valorilor poporului român. Însă e libertate, treaba lor, să rămână cât or vrea în gât cu acest post, adică să trăiască până moare, fiindcă el și-a creat un public al lui, publicul de „Las Fierbinți”, un public patibular, publicul tomberoanelor de îndobitocire în masă, postul care a impus-o pe neșcolita Esca (cu „studii de știristă”) în manualele școlare, în locul lui George Coșbuc și altor valori naționale.

E nevoie de o alterantivă, pentru ceea ce vreți voi, le-am spus fetelor, fiindcă lumea pe care tocmai am vizitat-o eu nu mai arată deloc ca în Las Fierbinți, nu mai seamănă cu acest model impus de Protv, postul care a umplut România cu imaginea gunoiului. De 30 de ani pun aceeași placă, iau un caz izolat criminal, vulgar, și fac din el un reportaj. Toate emisiunile încep cu o mizerie. Am verificat. Am trimis acestui post sute, mii de informații pozitive din America, mai ales, să afle și românii cum funcționează o farmacie acolo, un magazin,  o galerie, cum se îmbină comerțul cu arta, dar nu au preluat niciodată vreo astfel de știre pozitivă. Numai scandalul, numai răul și urâtul hrănesc gura acestui Moloh al dezastrelor.

Tocmai atunci ne-a venit pe fereastră un val de fum înecăcios. Ce era? Era fumul de la un tren privat! Cică nu există personal care să facă curat, să schimbe coșurile de gunoi, zicea controloarea de bilete, da, dar există trenuri private! Trenul privat pleca spre Sibiu, dar arăta ca în Vestul Sălbatic, cu niște vagoane de placaj bune pentru a fi atacate de mascați călări, iar locomotiva avea un coș care emana un fum gros, ca un mic furnal. O imagine de secol 19. Nu, zice un domn de alături, pe vrermea aceea trenurile erau mult mai frumoase și igienice! Da, și lui i-am dat dreptate.

Dar lumea din care veneam eu nu mai avea această imagine de groapă. De unde veniți?, mă întreabă fetele. Din Țara Bârsei și din Țara Făgărașului. Ați văzut vreodată un sat ca Hărman (în regiunea urbană Brașov) aflat la numai 2-3 km de la „bulevardul periferic” (șoseaua de centură) al orașului? Nu, zic ele. Duceți-vă acolo și veți vedea cartiere ca în Germania. Da, fiindcă e sat de sași. Dar și sate ca Hălchiu, Șercaia… Tot de sași! Dar Perșani? Ați văzut Băile de la Perșani? Dar miracolul de la Șinca Veche? Dar satul lui Aron Pumnul, Cuciulata, sau Vad, de unde-și trag rădăcinile Eminovicii, sau mergeți la Vlădeni, la casa lui Dumitru Stăniloaie, frate cu Arsenie Boca de la Sâmbăta se Sus, de unde am o icoană pe sticlă, făcută de el și școala lui de pictură. Și la Bucium să mergeți, unde legenda spune că a poposit cu o luntre Apostolul Andrei. Și pe unde a trecut el, s-a făcut poiană, cum e Poiana Narciselor! Le-am mai înșirat încă vreo zece sate cu reperele lor spirituale.

Sunt toate de basm, iar drumuile dintre ele, ieri pline de gropi, azi sunt asfaltate și perfect marcate. Fiindcă sunt noi. La fel ca și tot drumul București-Brașov, pe care îl faci cu mașina, e frumos marcat, două benzi de circulație pe sens marcate cu un zid despărțitor, după model occidental. Eu am venit aici cu o mașină marca Toyota Hibrid, m-a adus prietenul , despre care am să scriu în articolul viitor, iar cei 166 km i-am făcut lejer, la viteza legală, în circa 3 ore. De ce? Fiindcă șoseaua este excelentă. Și peste tot unde am fost, am rămas surprins de șoselele noi, excelent asfaltate și marcate. Un drum catastrofal până acum câțiva ani, Șercaia-Părău, azi este ca o oglindă. Datorită căilor de acces refăcute, reparate, dublate, aceste zone parcă ar arăta ca în Austria sau Elveția. La fel sunt și terasele, și popasurile, bine îngrijite și cu reguli anti-epidemice. A apărut peste tot parfumul și săpunul. Era undeva și un banner pe care scria: „Pandemia/a higienizat România”.

Iată că se poate. Dacă eu am să înființez postul EU & UE, am să fac un serial despre Noua Românie și am să-i spun lui Las Fierbinți, Las-că-minți, și aș arăta numai părțile frumoase ale României.

Proiectul EU & UE al lui Grid Modorcea („cel mai important scriitor român în viață și cel mai prolific din istoria literaturii române, după Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu”)

Realitatea țării nu este numai ca în serialul „Las Fierbinți”, o fi pentru cei tâmpiți de acest post anti-românesc, dar este și așa cum am văzut-o eu acum, în acest scurt turneu prin centrul țării. Oamenii trebuie să aibă alternativă și să le dai posibilitatea să aleagă. Eu am luat cu mine o mașină de cărți (circa 200 exemplare) și pe oriunde am trecut, am lăsat câte o carte în care vorbesc despre această alternativă. Și românii să fie întrebați: Încotro, România? Spre Las Fierbinți sau spre Occident? Spre mizeria prezentată de Mediapro și de cineaștii Noului Val, cu invazia de filme mediocre, minimaliste, numai despre schizofrenii sociale, sau spre nivelul de trai la care au ajuns locuitorii din Hărman? Vilele de aici sunt ca în America. Și la maginea satului există o fermă cu o pescărie, numită „Fish 4 Life”, unde se prinde pește dintr-o rețea de lacuri și ți-l pregătește și servește pe loc.

Dar aceste rarități, care plasează România într-o imagine de burghezie capitalistă, au ca fundament o puternică tradiție, o veche istorie. E suficient să vizitați muzeul satului sau Cetatea evanghelică fortificată, să aflați  de unde vin harnicii locuitori de azi ai acestei zone. Și peste tot, în toate satele pe unde am fost, există o imagine de altă Românie, de Românie nouă, dovadă dorința românilor de a aspira către altceva, exact opus celor care urăsc România și o batjocoresc, către o realitate pe care cei de la Mediapro nu o cunosc. Și nici nu vor să o cunoscă. De ce? Fiindcă ei vor rating și vor să ofere patibularilor pe care i-au format, imaginea cu care i-au deprins, i-au îndobitocit.

De când există, acest post nu a văzut în România decât o istorie deformată, falsă, pe care i-au alimentat-o istorici ce Djuvara, care zicea că poporul român are o origine cumană! Sau Boia, fost comunist îndoctrinat, care acum o face pe disidentul! La fel ca și filosoful Șora sau triada Patapleșanu, care l-au „băgat pe Eminescu în debara” și s-au pus pe ei în loc. Cu acest fundament șubred, nu e de mirare că se pompează o imagine falsă, deformată, care oferă tinerei generații o istorie a României pitică și care le arată ce handicapați, curvari și ticăloși au fost Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și toți domnitorii români. Emisiunile protv filmate la Buftea sunt emisiuni neserioase, de bășcălie. și-au bătut joc de toată istoria poporului român, inclusiv de simbolurile lui sacre. Dar aici, în Țara Bârsei, oamenii și-au păstrat complet românismul. Cum este noul cartier de vile din Hărman, numit Cartierul domnitorilor, fiindcă toate străzile poartă nume de domitori români. Aici există cea mai măreață biserică fortificată din regiune, pe care am s-o prezint cu alt prilej.

Sigur, dacă spunem adevărul până la capăt, aceasta a fost o politică ceaușistă, profund patriotică, care a românizat mereu țara, care a adus români din alte părți pentru a popula unele zone din care au plecat sașii. Dar Mediaproteviștii, după ce au luat pe nimic, cu hapca, studioul Buftea, și au distrus cinematografia națională, au produs ei caricaturi și blasfemii ale istoriei poporului român. Asta au pus în loc! Și cu ce? Cu costumele de la vechiul studio „Buftea”, cel mai important din estul Europei, costume pe care le-au purtat ca voievozi Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Victor Rebengiuc, Ștefan Sileanu și alți mari actori care au jucat în filme dedictate acestor domnitori. Poți compara ce a produs Mediapro, filme de tipul „Las Fierbinți”, cu un film ca Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu, o capodoperă, plasat de americani în topul celor mai bune filme istorice ale lumii!? Sau comparați filmul făcut ce mine la TVR, Miorița, cu ceea ce au făcut cei de la Mediapro din Miorița, Meșterul Manole și alte mituri naționale! Ei nu au patrie, snnt niște golani, altfel nu-și  băteau joc de drapelul național! De ce nu se duc în Franța să facă filme împotriva drapelului francez? Sau în Anglia sau în America, țara tuturor posibilitățior? Da, a tuturor, în afară de ofensa de les majestate, de ceea ce înseamnă patria. Fiindcă acolo nimeni nu se atinge de simbolurile sacre ale popoarelor lor, pe cand la noi li s-a permis. Așa au înțeles unii români libertatea, să-și batjocorească istoria, declarând sfidător, ca un schizoid al Noului Val, șef al dejecțiilor: „De la mine începe istoria filmului românesc”! Da, dar a uitat să precizeze că de la el începe istoria fuck you a filmului românesc! Ce le-a făcut acestor bezmetici bourul dacic? Nimic. Dar ei nu simt românește, nu știu nimic despre România profundă, însă li s-a dat o listă cu simbolurile ei sacre și li s-a trasat ca „sarcină de partid” să le atace fără milă, fără scrupule, ca niște hingheri sălbatici!

Ce a făcut, de fapt, acest post prin emisiunile lui schizoide, după care s-au luat ca râia și celelalte posturi, inclusiv falimentarul TVR? A scos în evidență politica de ură împotriva poporului român. Dovadă Românica, percepută de străini ca Țara Țiganilor. Asta au făcut sistematic acești gunoieri, asistați de o clasă politică impotentă, pe rol de aplaudaci idioți. Focarul de imagine a crizei generale a fost acest grup sinistru de telegonaci escroci, care și-au împlinit cu vârf și îndesat misiunea de compromitere și destabilizare a României, căreia i s-a dus buhul ca fiind o țară de romi, cu scopul ca să-i știrbească personalitatea, să o transforme în slugă, în piață de desfacere pentru produsele străine. Și clasa politică s-a făcut că nu vede. A devenit co-părtașă. Coruptă, a închis ochii la corupția mass-media. Alde Iohannis nu se văd în oglindă decât pe ei, stau cu spatele la popor, mulțumiți că presa e liberă. Liberă de conștiință și morală. Liberă să-i masturbeze pe cei fără de pretenții. Proteviștii au îndobitocit o mare parte din populație și chiar pe mulți oameni cu minea întreagă, care n-au avut alternativă.

Groparul șef, după ce a trecut puțin pe la Jilava, ca să-i plătească lui Caron ortul, acum trăiește la Paris în case de lux cumpărate cu bani furați, făcuți pe alde „Las Fierbinți” et co. Nevasta lui are o casă de modă la Paris, așa cum un alt „las” transcendental pleșu-v, când era ministru de externe, i-a fondat acolo nevesti-si o editură. Tot ce-au furat acești nemernici din țară, au investit în afară.

Ei nu și-au făcut case le Brașov, ci la Paris! Brașovul e modelul occidental al României, de ce să nu fie spiritul intelectual și cultural al țării aici? Aici visa Camil Petrescu  să fie Capitala României. Spiritualmente, pentru mine cel puțin, capitala este aici, așa cum am arătat în volumele Țara Originilor, Arta speranței, Gridophania și în cele13 filme dedicate acestei zone geografice. Dar nu, profitorii au fugit ca lașii. Probabil că Las Fierbinți vine de la Laș. Lasă-mă să te las, asta e vorba lașilor, a patrihoților. De ce nu și-au construit ei orașul Las Fierbinți, să-l populeze, să trăiască în dystopia pe care au creat-o, o lume patibulară, ridicată pe jaf, ură și minciună?

Și-au vomat interiorul și a rezultat Românica, o țară-caricatură, manelistă, care demitizează România, fiindcă asta au țintit, asta a fost misiunea lor, să compromită România profundă, mândra țară cu valorile ei străbune, care le stăteau în gât cumanilor și patahârbilor, acestor amartaloi, trădători de țară, cum îi numea Mircea Eliade. O mare categorie de public e formată de acest post. Post patibular pentru un public patibular. Au aruncat cu voma și au fugit ca lașii, ați înțeles!? Nu le-a plăcut să trăiască în Las Fierbinți, ci la Paris! Vă „las” vouă, mitocanilor, plăcerea să trăiți în Las Fierbinți, nouă ne place să ne facem siesta pe Champs Elysées!

Dar iată că Valeria și Iza, ca și românii pe care i-am întâlnit în Hărman și satele din Țara Bârsei și Oltului vor altceva, s-au săturat de această mizerie protevistă, care vrea cu tot dinadinsul ca România să se identifice cu ea. Cum alde Iliescu au consfiscat revoluția din ‘89, așa vor și acești protembeliști să confiște România. Dar românii luminați au înțeles că e o minciună. Realitatea în care trăiesc ei și în care aspiră să trăiască este cu totul alta. Dovadă Iza, care mi-a spus că nici nu se gândește să părăsească România. Ea vrea să facă aici, la Brașov, o operă ca la New York sau Moscova. Corupția și îndoctrinarea mahalagistă trebuie să aibă un capăt. Vor avea.

Eu, pe postul meu, am să dau imagini cu modele de gospodari care s-au desprins complet de Las Fierbinți. Ei nu mai merg demult pe calea lașilor. Ci pe calea muncii. Populația se va deștepta. Nu trebuie să meargă departe după modele ale muncii, la Frankfurt sau Paris, ci aici, aproape, la Brașov și satele din jur, să vadă la ce nivel de trai au ajuns oameni ca locuitorii din Hărman, să aleagă, ce calea vor să urmeze, a las(ș)ilor sau a hărmanilor, a perșanilor, a celor din Codlea, a oamenilor luminați din Țara Bârsei și Țara Oltului? Aici e o nouă Românie, România de mâine, care sigur va avea viitor. Lașii, cei cu lasă-mă să te las, vor sucomba, aparțin unui trecut de groapă, fără nici o șansă. E mort sau va muri. Știam că între realitate și imaginea ei protvistă et co. este o prăpastie. Și iată că s-a dovedit.

În concluzie, România se află în faza de tranziție de la Las Fierbinți, o lume urâtă, un coșnar manelist, la noua Românie, o Românie civilizată, occidentalizată. De la Las Fierbinți la Las Vegas. Noua Românie însă nu trebuie să piardă rădăcinile, tot ce are mai sănătos vechea Românie, România istorică, România tradițională, România Valorilor, cea care îi dă și îi păstrează identitatea. O nouă Românie, da, dar cu icoana românismului în față.

O nouă Românie dezvoltată numai pe orizontală nu este suficient, e nevoie și de o dezvoltare pe verticală, să nu se desprindă de izvor, de Predanie, de Povestea vorbii, de înțelepsoinea poporului român. O Românie occidentalizată, dar cu fundamente solide-vechi, românești, așa cum spunea Eminescu.

Tineri ca Iza și Valeria visează să trăiască într-o astfel de Românie nouă. Ele nici nu concep să-și părăsească țara. Sunt mulți tineri ca ele care nu cunosc ce înseamnă acest sindrom al lăsării, al delăsării, al lașității. El a fost importat. A fost adus de golani ca Mediapro, care își vor lua tălpășița, cum a făcut-o groparul șef. Când nu vor mai avea audiență, când li se vor înmulți procesele, când toți românii vor muta canalul, vor fugi ca șobolanii, exact cum au venit, cu debarale cu tot. Să-și ia Las Fierbinți în vilele lor de la Paris, să doarmă cu strigoii pe care i-au zămislit. Blestemul pe care l-au adus pe capul românilor se va răzbuna, are efect de bumerang.

Corespondență de la New York de la Grid Modorcea (scriitor român, prezent în mai multe genuri literare – poezie, proză, teatru, eseu, pamflet, critică, scenarii de film, studii filosofice, religioase, jurnalism), autor de dicționare de literatură, film, muzică, arte plastice. Absolvent  al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale-secţia Teatrologie-Filmologie (promoţia 1974), el este primul doctor în filmologie al Academiei de Teatru şi Film, cu teza „Filmul de actualitate ca mijloc de comunicare”.

Despre  Grid Modorcea

  • „Autorul unei opere impresionante, care îl face cel mai important scriitor român în viață. Eu, ca vechi membru al Uniunii Scriitorilor, îl propun să candideze din partea României la Premiul Nobel pentru Literatură” (Dumitru Dinulescu)
  • „Scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, partenerul unui savuros și substanțial dialog” (Șerban Cioculescu)
  • „Un intelectual fin, un harnic cercetător în ceea ce privește cinematografia, autor de romane șocante și cărți pe probleme de specialitate, autor de dicționare, adevărate puncte de referință în domeniu, și nu în ultimul rând realizator, ca scenarist și regizor, de memorabile filme documentare – și nu numai!” (Mircea Micu)
  • „Un prozator de certă vocație” (Laurențiu Ulici)
  • „Un poet al intelectului” (Constantin Sorescu)
  • „Un fel de polihistor contemporan, autor de romane și dramaturg vizionar, teleast și teatrolog, cineast și filmolog, dar mai ales polemist cu darul caricaturii atât de violent încât mai totdeauna neglijează sau, pur și simplu, uită, de dragul invectivei, cauza nobilă pentru care luptă…”(Mircea Ghițulescu)
  • „Un Saul (Pavel) al dreptei credințe întru film, ca artă… Un voluptos terorist al ideii” (Florian Potra)
  • „Un talent adevărat, solid, sănătos, pe care poți să te bazezi. Eu l-am chemat la Roma să scrie un roman despre românii de aici. Și a scris două. Sunt cele mai incitante cărți scrise despre Italia de un scriitor român” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga)
  • Posesorul unui tir jurnalistic necruțător, ce include pamfletul politic, de moravuri și dezvăluirile de senzație” (Geo Vasile)
  • „Un om binecuvântat, căruia Dumnezeu i-a dat inspirația să scrie cartea Sfânta Treime a poeziei românești” (pr. Constantin Galeriu)
  • „Un om simpatic căruia îi umblă mintea departe” (Jean Georgescu)
  • „Ființă ubicuă care scrie cu patru mâini, dintre care cu două scrie chiar strașnic” (George Pruteanu)
  • „Adversarul numărul 1 al Televiziunii Române, căreia i-a dăruit filme de neprețuit” (Dan Diaconescu)
  • „Unul din marii realizatori de film documentar” (Mihai Miron)
  • „Un om temeinic, un om de carte, un om care muncește, care știe televiziune, știe film… Alăturarea lui de Iosif Sava nu este o exagerare, dimpotrivă” (George Pruteanu)
  • „Un vizionar” (Vlaicu Ionescu, New York)
  • „Un deschizător de drumuri” (pr. Theodor Damian, New York)
  • „O voce inedită în filocalia română contemporană” (Geo Vasile)
  • „Un polihistor sofianic” (Simón Ajarescu)
  • „O enciclopedie vie. Sunt fericit că am trăit s-o văd și pe asta: cartea lui, Shakespeare și Eminescu. Numai el a avut puterea să ne pună oglinda ideală în față, să demonstreze că locul lui Eminescu este lângă Shakespeare” (Radu Beligan)
  • „Un amestec sui-generis de geniu și naivitate” (Ion Cristoiu)
  • „O personalitate covârșitoare” (Mircea Sântimbreanu)
  • „O figură cvasidiabolică dublată de un fel de sfânt apocrif” (Dumitru Dinulescu)
  • „Un preot care predică într-un bordel” (H.R.Patapievici)
  • „Un om căruia îi place spectacolul și face spectacol din orice. Fănuș Neagu sau alții care se supără pe el, nu-i înțeleg esența. El nu are nimic de împărțit cu nimeni, doar că-i place să se joace! E un degustător al ludicului” (Gheorghe Tomozei)
  • „Un prieten din copilărie… din copilăria spirituală” (Horațiu Mălăele)
  • „Un Lope de Vega al României!” (Vasile Blendea)
  • „Un nou Damian Stănoiu care face să se clatine amvoanele” (Ioan Grigorescu)
  • „Un spirit enciclopedic, înzestrat cu vocația sintezei, chemat să realizeze lucrări de referință, un cercetător capabil de un travaliu intens și continuu, autoritatea numărul 1 în critica de teatru și film de la noi. Dacă ar fi tradus, ar fi numărul 1 și în lume, nu mă îndoiesc. (…) Un cineast remarcabil, singurul creator de docudrama din România, autorul, printre altele, al unui film despre Brâncuși, care pentru mine a fost o revelație neașteptată. Un astfel de film aduce o rază de lumină în împărăția politicului grosier, a violenței și sexualității. În sfârșit, mi-am zis, văzându-l pe un post de televiziune, filmul de artă intră pe micul ecran la nivel înalt, cu un film-lecție. Într-o dedicație, eu l-am numit pe Grid Modorcea Mare Academician și i-am oferit un Premiu de Excelență pentru Desenul Ideilor operei sale” (Ion Truică)
  • „Fără el, cultura română de azi e de neconceput. E o voce indispensabilă, care ne pune tuturor oglinda în față, să ne vedem așa cum suntem, fără menajamente. Unora le pare dificil, incomod, contestabil, dar e necesar ca aerul. Dacă Grid Modorcea n-ar exista, ar trebui inventat” (Ion Țugui)

Grid Modorcea was born in Romania, in 1944. He is a prolific writer, filmmaker and critic – an authorized voice, an erudite author with a polemical vocation. Since 2010, he lives and works in Manhattan, New York. A graduate of two universities in Bucharest, the University of Mathematics (1968) and The Institute of Theater and Film (1974). For 30 years he worked as a film producer and screen writer at the National Cinematography and at the Romanian National Television. He is a Doctor of Arts (PhD), a member of the Filmmakers Union and a member of the Writers Union. He wrote for major newspapers and art magazines in Romania. He founded a film studio, five newspapers and two publishing houses. He has published 86 books – novels, encyclopedias, poetry, essays, including several books about America such as: „Dead for America” (1999), „Crucified in America” (2001), „I’m Sorry, America” (2009) following which, in English: „The American Film” (2012), „Fine Arts in America” (2012), „The Cork”, novel (2013), „Shakespeare and Eminescu” (2014). „Grid Modorcea is a living encyclopedia. I’m glad I have lived to see his book Shakespeare and Eminescu. Only he has the power to create a perfect mirror, to demonstrate that Eminescu’s place is near Shakespeare’s.” (Radu Beligan). He has made over 50 films (docudramas, essays and documentaries), including the following in English: „Brancusi – The Carver of Souls” (1996), „George Enescu – God’s Chosen” (1998), „The Treasure of Faith in the New World” (2001) – Series, „The Way of Salvation” (2001), „Nostradamus” (2002), „A London Series” (2008), „The Mask and the Mirror” (2009). He won national awards for the books „Shakespeare and Eminescu”, „Gopo’s Sight”, „The New Romanian film in the European Context”, „The New Wave of Films”. In 2010, he has received the Magna Cum Laude title for lifetime achievement. He was proposed for the Nobel Prize in Literature by the Romanian Writers Association. International Awards for his films „Brancusi – the Carver of Souls” and „George Enescu – God’s Chosen”. Grid Modorcea is the father of Mihaela Modorcea and Gabriela Modorcea, who make up the duo Indiggo Twins. 

Articolele autorului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului

 

 

 

 

 

 

 

 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.