Articolul face parte din ciclul ,,La pas prin galeriile bucureștene”, rubrică înființată de mine și consacrată deja, din luna mai 2015, în Jurnalul Bucureştiului („Le Petit Parisien”). Joi, 14 aprilie 2022, la Galeria Rotenberg-Uzunov va avea loc deschiderea expoziției „The locked people” project, semnată Ersin Bactişa. Jurnalul-Bucurestiului („Le Petit Parisien”) este partener media al galeriei și a reluat după noiembrie 2020 prezentarea evenimentelor de la Galeria Rotenberg-Uzunov. Galeria este localizată în buricul Bucureștiului, lângă Ateneul Român, str. Constantin Esarcu nr. 1, coproprietari Mihail Rotenberg și Eduard Mircea Uzunov.
Notă. A se vedea și Supliment cultural, La pas prin galeriile bucurestene (Rubrica lui Claudiu Victor Gheorghiu)
Joi, 14 aprilie, ora 17, un nou proiect expoziţional, la Galeria Rotenberg – Uzunov
Artă digitală cu acțiuni performative și experimente sonore, ilustrând încă o dată interdisciplinaritatea, și, totodată, hibridizarea artei vizuale, militând pentru repoziționarea umanului în relație cu natura și tehnologia!
Titlul expoziţiei „The locked people” project, semnată Ersin Bactişa, vorbeşte despre faptul că, astăzi mai mult decât oricând, a vedea și a fi văzut solicită o mediere tehnologică. Astfel că, însuși metafizicul a fi presupune tot mai insistent şi o altfel de prezenţă decât cea fizică. Și, în vreme ce valoarea noastră existențială se cuantifică în număr de like-uri, urmăritori, inimi adunate de fotografia de profil, memoria noastră, reamintirea, regăsirea interioară păstrează în mod esențial activitatea determinantă a omului în producerea unor valori estetice, tehnologia fiind doar mijlocul de exprimare.
Artistul Ersin Bactisa se dovedește un infinit luptător. Destinul fiecărei ființe umane tinde să-i devină oglindă și substanță vitală, punându-l la încercare ca supraviețuitor sau confruntându-l cu alegerile estetice. Polivalent, asemeni renascentiștilor, împins de hazard pe cea mai subțire traiectorie a existenței, Ersin se răzbună pe fiecare secundă de veghe și (re)produce material vizual, folosindu-se de uneltele cele mai diverse, de la penel, la coduri, de la pânză sau hârtie glicee, la modelaj 3D și NFT, desenează exuberanta avangardă a noilor plăceri stilistice ale umanității.
Portrele, ce par conturate cu pensula dar sunt rodul întrebuințării iscusite a virtualului digital și mediilor de imprimare, se asociază într-o firească șaradă a descoperirii, descuierii intimității individuale și enunțării credinței, dincolo de orice filtru rațional sau pragmatic. Adaptarea la mediu, parte din procesul perpetuării oricărei specii, se transfigurează în șiruri de cod și succesiuni de simboluri, reprezentate prin taste, roți, orificii pentru chei sau, în cazul tânărului artist, în alinieri de imagini bidimensionale cu efecte tridimensionale.
Traseul de exprimare al tânărului multivalent se orientează pe topografii perene, gândurile, emoțiile, sensibilitatea, renașterea, avântul sunt elemente definitorii ale unui suflet/spirit debordând de empatie și implicare umană. Producția lui artistică, revelată în panouri din pânză, aidoma unor picturi suprarealiste, busturile unor personaje aparent enigmatice, dar în sine, complet deschise spre lume, ne dezvăluie, de fapt, interioarele, spațiile intercelulare în care se consumă și se coagulează orice imbold creator. Cum spune chiar Ersin, portretele nu arată ca noi dar simt ca noi–fiecare dintre ele e un intermediar între speranța autorului și realitatea privitorului.
Oamenii lui Ersin sunt semenii unui arhitect, prin educație și profesionalism, determinat de viață să descopere noi și noi medii de imaginare a exprimării vizuale, într-o competiție nesfârșită între momentele de alunecare, îndoială și credința în umanitate și în propria împlinire.
Curator: Adina Rențea, Președinte ASAF. A consemnat pentru Jurnalul Bucureştiului („Le Petit Parisien”) Claudiu Victor Gheorghiu