Acasă Gală - Eveniment cultural-lansare de carte Lansarea cărții „Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European...

Lansarea cărții „Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection”, autor Dr. CP gr. I. Habil. Ioana Feodorov, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României), partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

De către
Thomas Csinta, Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
-
513
0

Miercuri, 1 noiembrie 2023, începând cu ora 16h00, la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12), va avea loc lansarea cărții „Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection”, semnată Ioana Feodorov. În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Acad. Gheorghe Chivu, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, Arhim. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific I în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, Manager al Muzeului Național de Istorie a României și autoarea, Dr. Ioana Feodorov, cercetător științific gr. I în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene, director proiect Typarabic.

Tiparul arab a început în Europa de Est și în Levantul otoman prin asocierea dintre cărturarul și tipograful Antim Ivireanul, mai târziu mitropolit al Țării Românești, și Atanasie al III-lea Dabbas, de două ori patriarh al Antiohiei, pe când acesta din urmă, ca mitropolit de Alep, se afla la București. Acest parteneriat a avut ca rezultat primele ediții grecești și arabe ale Liturghierului (Snagov, 1701) și Ceaslovului (București, 1702). Cu instrumentele și cunoștințele dobândite în Țara Românească, Dabbas a înființat în 1705 la Alep prima tiparniță cu litere arabe din Imperiul Otoman. După ce Biserica Antiohiei s-a împărțit în Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică în 1724, o nouă tiparniță a fost întemeiată de către Abdallāh Zākhir în Shuwayr (Khenchara), pe Muntele Liban, pentru greco-catolicii arabofoni. În 1745-1747 Patriarhul Silvestru al Antiohiei a tipărit la Iași și București șase cărți arabe liturgice și polemice. In 1752-1753, o tiparniță arabă instalată la Biserica Sfântul Gheorghe din Beirut a tipărit cărți ortodoxe care au păstrat elemente ale edițiilor din Snagov, București și Alep.

Cartea Ioanei Feodorov „Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection”, apărută recent la editura germană De Gruyter, spune povestea primelor tiparnițe din Imperiul Otoman care au tipărit cărți bisericești pentru creștinii arabi cu sprijinul domnilor și tipografilor din Țările Române și prin străduința unor mari ierarhi: Sfântul Antim Ivireanul și patriarhii Atanasie al III-lea și Silvestru al Antiohiei.

Proiectul Typarabic–Early Arabic printing for the Arab Christians. Cultural transfers between Eastern Europe and the Ottoman Near-East in the 18th century (Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea) este finanțat printr-un Advanced Grant de 2,5 Mil€ acordat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului Horizon 2020, pentru perioada 2021-2026. Instituția-gazdă a proiectului Typarabic este Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE) din București.

Programul de cercetare este coordonat de Dr. habil. Ioana Feodorov, cercetător științific principal I la ISSEE al Academiei Române, căreia i s-a acordat acest grant. Proiectul este implementat de o echipă internațională formată din 18 cercetători din România și alte șapte țări: Bulgaria, Franța, Liban, Turcia, Ucraina, Israel și SUA. Coordonatorul proiectului Typarabic, dr. habil. Ioana Feodorov, este specialistă în cultura arabă creștină și studiază de mai multe decenii relațiile românilor cu creștinii arabofoni din Imperiul Otoman.

Proiectul are ca scop studierea unui corpus de cărți arabe tipărite în Țările Române, Siria și Libanul de astăzi în secolul al XVIII-lea cu ajutorul unor domnitori și arhierei din Țările Române, prin transferul tehnologiei tiparului în provinciile otomane din Orientul Apropiat. ISSEE desfășoară de mai bine de un deceniu și jumătate, sub coordonarea doamnei dr. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relațiile culturale între români și arabii creștini din ținuturile est-mediteraneene. Rezultatele lucrărilor echipei internaționale reunite de dna. Ioana Feodorov se vor concretiza în monografii, ediții, studii și articole publicate în limba engleză în edituri de prestigiu din străinătate și, conform cerințelor ERC (European Research Council), pe portaluri Open Access, îndeplinind standardele cele mai înalte de performanță științifică ale secolului al XXI-lea în domeniul de cercetare al proiectului.

Ioana Feodorov se ocupă de peste 30 de ani de cercetarea relațiilor dintre români și creștinii arabofoni din Patriarhia Antiohiei, cu reședința la Damasc. A absolvit în 1984 Secţia Arabă–Engleză a Universității din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. A predat în 1995-2004 limba și literatura arabă la Secţia Arabă a Universității București și în continuare în calitate de cadru universitar asociat în două programe masterale. A obținut diploma de doctor în Filologie în 1999, la aceeași Universitate. Este doctor abilitat în domeniul Filologie din 2017, cu afiliere la Școala doctorală a Academiei Române (SCOSAAR), și membră a Comisiei de Filologie a CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), din 2020. A prezentat rezultatele cercetărilor menționate în cca 40 de conferințe, congrese și seminarii în perioada 1990-2023. A publicat din 1983 până astăzi: 9 cărți de autor, 12 volume editate sau co-editate, 78 de articole, studii și capitole în reviste și volume colective, 4 cărți traduse, 6 prefețe și postfețe etc.

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR),  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Zilele academice ieșene. Sesiunea știinţifică anuală a institutului de cercetări „Acad. Ioan Hăulică” al Universității „Apollonia” din Iaşi [(Lucrarea „Rolul parametrilor comunicării prin social – media în promovarea sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)]

Centrul Gifted Education: Conferința „Alternative în Educație” sau „Învățământ neînregimentat”. Mai sunt copiii fericiți să învețe?

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Articolul precedentProtejat: „Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)
Articolul următorArticol tehnologic bilingv. Grupul grec Public Power Corporation (PPC) anunță managementul companiilor de energie deținute în România – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Thomas Csinta, Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR