Acasă Filozofie politică Strategii aberante (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)....

Strategii aberante (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică). Lansarea cărții autorului „Călătorie însingurată” la Biblioteca Județeană Vâlcea „Antim Ivireanul”

De către

Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris

27 septembrie 2024

327

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Ce face un Parlament compromis, care și-a trădat alegătorii, și pare că lucrează în detrimentul țării? El reușește să dividă ce a mai rămas din fauna politică și împarte societatea după criterii absurde, aruncă grenade financiare și promisiuni stufoase în care nici el nu crede. Întărâtă populația, dezbină generații și confundă bunăstarea cu minciuna electorală. Dă ceea ce nu are și într-o gravă corijență economică împrumută țara pe vecie. Cu doar două luni înaintea alegerilor prezidențiale aruncă fumigena și varsă apă înfierbântată de ani de zile pentru a forța miza alegerilor și a ațâța partidele. Apă stătută pentru a spăla minți și miopii.

Bugetul țării devine o minge în fața parlamentului care driblează legile și bunul simț. Anunță triumfal inflația care va sugruma economia și va destabiliza pârghiile economice de dezvoltare. Cu o nerușinare demnă de o corecție pe măsură votează egoist în interes partinic majorări de salarii și pensii, precum baronul Münchausen inventa povești. Gogoși stil PSD cu gust amar. Majorări care ne conduc spre faliment și închid orice posibilitate de evoluție sănătoasă a economiei naționale cuprinsă de mulțimi vide intersectate de tangentele dezinteresului și egoismului. Precum feții frumoși, doresc să cucerească inimile sânzienelor, partidele de stânga luptă să recucerească inima electoratului văduvit de speranțe. Acum se dezvoltă individualismul specific poporului român înțeles și scuzat doar dacă acceptăm lipsa orizontului cu speranțe pentru generațiile tinere lipsite de posibilități economice dar și de educația antreprenorială.

Generații care nu și-au asumat libertatea și nici nu au apreciat valențele creative ale acesteia, așteptând să primească totul de la un stat falimentar și încurcat în birocrație și strategi postcomuniste găunoase, caracterizate de centralism și planificări dubioase, generații care au renunțat la toate visele, doresc acum ca statul multilateral nedezvoltat să le garanteze bătrânețile cu pensii peste așteptări. Economia ce nu-și valorifică bogățiile naționale și capacitatea forței de muncă devine imprevizibilă și haotică, dependentă de marile economii internaționale cu interese geo-strategice în zonă. Măririle propuse de grupurile majoritare din Parlament, care își închipuie că fac opoziție, sunt rudimentare fără perspectivă economică, aduc falimentul, sunt menite să pună pe foc ce a mai rămas din țară.

Cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006 – cuvenită cu 1 septembrie 2024. Probleme și soluții (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Partidele de stânga însă confundă ideologia, o încarcă cu populism și propovăduiesc unicitatea statului frână, elimină șansele economiei de piață din strategiile viabile. Ușa băii pentru aceste partide este deschisă ca unui sinucigaș cu ștreangul de gât și cu o frânghie unsă insistent cu săpun. Ele, aceste partide străpunse de uzură morală, luptă vitejește într-o goană disperată împotriva guvernului, mânate de baroni locali și uită inclusiv jurământul depus către țară. Obrăznicia modificării fără susținere economică, în interes electoral, joaca cu bugetul, se întoarce împotriva lor. Inflația urcă zi de zi, iar de la anul, dacă măsurile lor aberante se vor aplica, vor pricinui coșmar tuturor, inclusiv vârstnicilor, iar inflația va mai fi devastatoare decât valuri de tsunami. Valuri care sper să maturizeze electoratul și să măture populismul.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014; „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Nou la Editura Cristian PlusArt!

Semnalăm apariția volumului „Călătorie însingurată”, a colaboratorului nostru Ovidiu Cristian Dinică. Cartea beneficiază de o prefață: „Către un sens înalt al vieții și al operei”, semnată de Ioan St. Lazărși o postfață: „O altfel de căutare a timpului pierdut” semnată de Maria Anastasiu. Câteva cuvinte de apreciere referitoare la volumul pe care îl semnalăm azi pot fi citite și pe coperta IV a cărții, acestea aparținând Dr. Christian W. Schenk. Pentru a vă face o idee despre calitatea textelor pe care autorul le-a adunat în „Călătorie însingurată”, redăm mai jos un fragment din postfața cărții: „Noul volum de povestiri al domnului Ovidiu Cristian Dinică este, fără îndoială, o carte de sfârșit de veac. Nu numai pentru că acțiunea povestirilor este plasată în ultima perioadă a regimului comunist ci, mai cu seamă, pentru că personajele ei, de la un cap la altul, fie ele copii, femei bătrâne, tineri la început de drum sau oameni maturi, toate au un lucru în comun: trăiesc acea dezorientare și dezrădăcinare care se produce atunci când o lume vine să o înlocuiască pe alta. Construită ca o frescă a unei întregi civilizații (o civilizație pe moarte), cartea este un amalgam de diferite trăiri și experiențe, care pare să aibă caracterul unui „insectar” complet, de la A la Z, în care clasificate, întocmai ca într-un dicționar, nu sunt insectele, ci tipurile de angoasă. Omogenitatea perfectă a povestirilor creează impresia unui aer comun pe care îl respiră personajele – nu te-ai mira dacă le-ai vedea, în prelungirea paginilor, trecând pe stradă unele pe lângă altele. Personajele sunt ocupanții aceleiași lumi, dar faptul că rămân izolate, fiecare în povestea lui, are un mult mai mare impact decât dacă ar fi aparținut toate unui roman, decizia autorului, în acest sens, având un caracter simbolic – ele sunt singure în interiorul narațiunilor proprii pentru că tot singure sunt și în viață.” (Maria Anastasiu)

Cartea „Călătorie însingurată” (O altfel de căutare a timpului pierdut) a poetului, prozatorului și fotografului Ovidiu – Cristian Dinică cu o recenzie a poetei Maria Anastasiu (și cu o notă asupra sistemelor complexe cu aplicații în științele socio – judiciare)

Nota redacției

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…