Cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006 – cuvenită cu 1 septembrie 2024. Probleme și soluții (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţiei art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024 și nu la nivelul pensiei cuvenită luni septembrie 2024, ceea ce este nelegal, așa după cum voi demonstra prin cele de mai jos. Prin art. 1, alin. (3) și alin. (4) din „Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”, se prevede:

• „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
• (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”

Până la 1 septembrie 2024, indicatorul „punct de pensie” a stat la baza calculării pensiilor, prin „Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice”. Prin Legea 263/2010 se prevede: „Art. 94. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.”

• Precizarea 1. Până la 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor s-a făcut în baza Legii 263/2010, pe baza indicatorului „valoarea unui punct de pensie”. Începând cu 1 septembrie 2024, Legea 263/2010 a fost abrogată prin „Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023”. Prin Legea 360/2023 se prevede clar, precis și la modul imperativ că: „Art. 83. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.”
• Precizarea 2. Începând cu 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor se face, în baza Legii 360/2023, pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”.
• Precizarea 3. Începând cu 1 septembrie 2024: 1) noțiunea de „valoare a punctului de pensie” nu mai există, ea fiind înlocuită cu noțiunea de „valoare a punctului de referință”; 2) stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta, se face numai și numai: 2.1) în baza Legea 360/2023 și 2.2) pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”.

• Precizarea 4. Comparativ, prevederile art. 1, alin (4) din Legea nr. 8/2006 se prezintă astfel:

• Precizarea 5. Începând cu 1 septembrie 2024, în baza Legea 360/2023, prevederile art. 1, alin. (3) și alin. (4)  din Legea nr. 8/2006, republicată, au următorul cuprins: „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”

Concluzie. Începând cu 1 septembrie 2024, în baza Legii nr. 360/2023, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. Mai precis, începând cu 1 septembrie 2024, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând cu 1 septembrie 2024 și nu din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024.

Calculul greșit al indemnizației în discuție poate avea una din următoarele cauze:

• Modul eronat de interpretare şi de aplicare a prevederilor legale în discuție. Personal îmi este greu să cred că aceasta este cauza deoarece în conducerea Ministerului Muncii sunt și persoane care elaborează și aplică legile în deplină corectitudine și cu profesionalism.
• În aceste schimbări legislative din domeniul pensiilor, care sunt cu adevărat extraordinare, să nu fi fost prevăzute toate aspectele de reglementat. Spre exemplu, să nu fi fost actualizat software-ul (programul pe calculator) la noile prevederi de calcul a indemnizației în discuție.

Totuși, în cazul în care Ministerului Muncii nu va acorda, așa cum este legal, cuantumul indemnizaţiei la echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând cu 1 septembrie 2024, un asemenea refuz va genera procese în justiție: 1) mari consumatoare și de bani publici și 2) în care, în mod sigur, Ministerului Muncii nu va avea câștig de cauză.

Surse documentare de bază

1. Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006 (republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică)
2. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 (privind sistemul unitar de pensii publice)
3. Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023

Surse documentare cu relevanță la problema în discuție

1. Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
2. Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 322/2024 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al drepturilor de pensie în aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, şi (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Acordului Comercial şi de Cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, şi a prevederilor acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
3. Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 874/2024 privind reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, precum şi a existenţei beneficiarilor nerezidenţi.

Problema în discuție

Începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţiei în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024 și nu la nivelul pensiei cuvenită luni septembrie 2024, ceea ce este nelegal, așa după cum voi demonstra prin cele de mai jos. Prin art. 1, alin. (3) și alin. (4) din „Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”, se prevede (sublinierile îmi aparțin): „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”

Evoluția reglementărilor

Până la 1 septembrie 2024, indicatorul „punct de pensie” a stat la baza calculării pensiilor, prin „Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice”. Prin Legea nr. 263/2010 se prevede: „Art. 94. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.”

• Precizarea 1. Până la 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor s-a făcut în baza Legii 263/2010, pe baza indicatorului „valoarea unui punct de pensie”. Începând cu 1 septembrie 2024, Legea 263/2010 a fost abrogată prin „Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”. Prin Legea nr. 360/2023 se prevede clar, precis și la modul imperativ că: „Art. 83. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.”
• Precizarea 2. Începând cu 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor se face, în baza Legii 360/2023, pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”.
• Precizarea 3. Începând cu 1 septembrie 2024: 2) stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta, se face numai și numai: 2.1) în baza Legii nr. 360/2023 și 2.2) pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”; 3) noțiunea de „valoare a punctului de pensie” nu mai există, ea fiind înlocuită cu noțiunea de „valoare a punctului de referință”.

Comparativ, prevederile art. 1, alin (4) din Legea nr. 8/2006 se prezintă astfel:

• Precizarea 4. Continuând cu modificarea pensiilor după alte criterii mult mai raționale, precum cele ale contributivității etc., precum s-a făcut începând cu 1 septembrie 2024, dar valoarea punctului de pensie rămâne nemodificată, precum a rămas neschimbat după 1 septembrie 2024, se ajunge în situația în care indemnizația în discuție să scadă cu mult sub 50% cât se dispune clar, precis și la modul imperativ prin art. 1, alin. (3) Legea nr. 8/2006, ceea ce este nelegal.

Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este următoarea: În condițiile prevederilor legale, în vigoare începând cu 1 septembrie 2024: 1) aplicarea prevederii alin. (4)  din Legea nr. 8/2006, republicată, prin care se dispune că „(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.” nu mai are aplicabilitate deoarece, 2) prin Legea nr. 360/2023, art. 83 se dispune clar, precis și la modul imperativ: „(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.” Interpretarea, „în spiritul Legii nr. 360/2023”, a prevederile art. 1, alin. (4)  din Legea nr. 8/2006, republicată, are următorul sens: (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referinţă.”

Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei

Pentru a se înțelege cât mai bine problema în discuție, trebuie văzut și articolul subsemnatului intitulat „Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei”. Orice persoană, care este însărcinată cu aplicarea legii, ştie, sau ar trebui să ştie, că legea trebuie interpretată şi aplicată atât „în litera legii”, cât şi „în spiritul legii”

• Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în litera legii” (a se vedea Concluzia de la Precizarea 4). „Litera legii” exprimă forma materială, vizibilă, grafică a legii, care este aceeași sub privirea tuturor oamenilor. „Litera legii”, fiind palpabilă, materială, vizibilă, unică şi cu un singur sens într-un text al unui act normativ (alineat, articol etc.), este aceeaşi pentru toţi, este obligatoriu să aibă aceeaşi interpretare de către toate persoanele care aplică prevederea legală respectivă. Spre exemplu, prevederea art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”: 1) are aceeași formă materială, vizibilă, grafică pentru toate persoanele care citesc acest text de lege; 2) în lipsa oricăror prevederi legale, care să abroge sau să modifice acest text de lege, fiecare persoană care îl citește înțelege un singur lucru, acela că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”. Nimeni nu are dreptul să dea o altă interpretare acestui text de lege în lipsa oricăror prevederi legale care să-l fi abrogat sau care să-l fi modificat.
• Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în spiritul legii” (a se vedea Concluzia de la Precizarea 4). Orice neajuns dintr-o prevedere legală „în litera legii” (care nu este reglementată de litera ei) obligă, pe cel care trebuie să o aplice, să apeleze la „spiritul legii”. La „spiritul” legii trebuie să se apeleze numai atunci când cel care aplică legea întâlnește o prevedere (din legea respectivă) care nu este reglementată clar și precis de litera ei, adică numai în cazul prevederilor legale care sunt insuficient reglementate, neclare, confuze, susceptibile de interpretări diferite, chiar contradictorii. Când legea este neclară în litera ei, atunci, şi numai atunci, trebuie să ne raportam la spiritul care a născut legea, la sensul dorit de legiuitor, adică la ceea ce a fost în intenţia legiuitorului să reglementeze prin aplicarea legii respective.Căutarea „spiritului legii” este definită ca fiind căutarea „sensului dorit de legiuitor”, adică a afla „ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul” prin emiterea actului normativ în discuţie (supus interpretării). Cu toate că „în litera legii”, prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 sunt clare, precise și la modul imperativ, nelăsând loc la nici o altă interpretare, apelând și la analiza „în spiritul legii” a prevederii legale în discuție, interpretarea este una singură: pentru anumite categorii de persoane, bine definite în lege, legiuitorul a dorit și a stabilit că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”.

Așa după cum am mai arătat, cntinuând cu modificarea pensiilor după alte criterii mult mai raționale, precum cele ale contributivității etc., precum s-a făcut începând cu 1 septembrie 2024, dar valoarea punctului de pensie rămâne nemodificată, precum a rămas neschimbat după 1 septembrie 2024, se ajunge în situația în care indemnizația în discuție să scadă cu mult sub 50% cât se dispune clar, precis și la modul imperativ prin art. 1, alin. (3) Legea nr. 8/2006, ceea ce este nelegal. Aici intervine interpretarea „în spiritul legii” a prevederilor art. 1, alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 8/2006, al căror sens este următorul: „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referinţă.” Nici din punct de vedere al analizei „în spiritul legii”, nimeni nu are dreptul să dea o altă interpretare acestui text de lege în lipsa oricăror prevederi legale care să-l abroge sau să-l fi modificat. Modul în care se stabilește pensia, fie pe baza „punct de pensie”, fie pe baza „valorii punctului de pensie”, nu influențează cu nimic prevederea prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”. Până în prezent (19 septembrie 2024, când scriu acest articol), nu există nici o prevedere de lege care să fi abrogat sau să fi modificat această prevedere legală.

Concluzii. Interpretând prevederile legale în discuție, atât „în litera legii,, cât şi „în spiritul legii”, rezultă o singură concluzie, respectiv că începând și cu 1 septembrie 2024, în baza Legii nr. 360/2023, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. Mai precis, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024 și nu din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024.

Cauze, posibile, care au generat neajunsurile în discuție și soluția de rezolvare

Calculul greșit al indemnizației în discuție poate avea una din următoarele cauze:

• Modul eronat de interpretare şi de aplicare „atât în litera, cât şi în spiritul legii” a prevederilor legale în discuție. Personal îmi este greu să cred că aceasta este cauza deoarece, în conducerea Ministerului Muncii, sunt și persoane care elaborează și aplică legile în deplină corectitudine și cu profesionalism.
• În condițiile schimbărilor legislative din domeniul pensiilor, în vigoare cu 1 septembrie 2024, care sunt cu adevărat extraordinare, este posibil să nu fi fost prevăzute toate aspectele de reglementat. Spre exemplu, este posibil să nu fi fost actualizat software-ul (programul pe calculator) la noile prevederi de calcul a indemnizației în discuție.

Totuși, în cazul în care Ministerului Muncii nu va acorda, așa cum este legal, cuantumul indemnizaţiei la echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând cu 1 septembrie 2024, un asemenea refuz va genera numeroase și însemnate neajunsuri pe plan social, inclusiv procese în justiție: 1) mari consumatoare și de bani publici și 2) în care, în mod sigur, Ministerului Muncii nu va avea câștig de cauză.

Surse documentare de bază

• Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
• Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
• Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii

Surse documentare cu relevanță la problema în discuție

• Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
• Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 322/2024 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al drepturilor de pensie în aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, şi (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Acordului Comercial şi de Cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, şi a prevederilor acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
• Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 874/2024 privind reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, precum şi a existenţei beneficiarilor nerezidenţi.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului. Cărți publicate de către profesorul Nicolae Grigorie-Lăcriță

Articole asociate

Legea trebuie interpretată şi aplicată  atât în litera, cât şi în spiritul ei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Marea reformă a regimului de pensii francez. „Sinistrele” legi și constante ale lui Woerth! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al Organizației pentru Apărarea Dreprturilor Omului – Națiunile Unite)

Articolul de mai sus este citat în lucrarea științifică „The reform of national social-economic systems and european reform” (Carmen & Liviu Radu)

Nota redacției

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) 

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului