Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) Mainau Declaration (Declarația de la Mainau) – Un moment definitoriu în lupta...

Mainau Declaration (Declarația de la Mainau) – Un moment definitoriu în lupta împotriva armelor nucleare (Corespondență de la Lord Amiral Prof. dr. av. Florentin Scalețchi, președintelui – fondator al OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

O fotografie de grup a unora dintre laureații Nobel care au semnat inițial Declarația de la Mainau 2015. Foto: Christian Flemming

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 
–Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Pe data de 15 iulie 1955, un grup de 18 laureați ai Premiului Nobel a semnat o declarație remarcabilă împotriva utilizării armelor nucleare, cunoscută sub numele de „Declarația de la Mainau.” Această acțiune a avut loc în cadrul întâlnirii anuale a laureaților Nobel la Lindau, Germania. Declarația de la Mainau a fost un apel urgent la conștientizarea pericolelor grave pe care armele nucleare le reprezintă pentru umanitate. Semnatarii originali, au recunoscut atunci riscurile iminente în contextul Războiului Rece, și au făcut un pas curajos în a avertiza liderii globali și publicul larg despre potențialele consecințe devastatoare ale utilizării armelor nucleare. Declarația sublinia necesitatea de a preveni un conflict nuclear care ar putea duce la distrugerea masivă și ireversibilă a vieții pe Pământ.

Text complet. „Noi, subsemnații, suntem oameni de știință din diferite țări, cu credințe și convingeri politice diferite. Pe dinafară, suntem legați doar de premiul Nobel, pe care am avut onoarea să-l primim. Cu bucurie ne-am dedicat viața în slujba științei. Este– credem noi–o cale către o viață mai bună pentru oameni. Vedem cu groază că tocmai această știință oferă omenirii mijloacele de a se distruge. Prin utilizarea militară totală a armelor posibilă astăzi, Pământul poate fi contaminat cu radioactivitate într-o măsură în care toată umanitatea poate fi anihilată. Cei neimplicați pot muri, la fel ca beligeranții. Dacă războiul ar izbucni între marile puteri, cine ar putea garanta că nu se va transforma într-un conflict mortal? O națiune care se angajează într-un război total își semnează astfel propria distrugere și periclitează întreaga lume. Nu negăm că–probabil–pacea se păstrează tocmai de frica acestor arme. Cu toate acestea, credem că este o amăgire dacă guvernele cred că pot evita războiul mult timp prin frica acestor arme. Frica și tensiunea au dus adesea la războaie. În mod similar, ni se pare o amăgire să credem că, în viitor, conflictele mici ar putea fi întotdeauna decise cu ajutorul armelor tradiționale. În pericol extrem, nici o națiune nu își va refuza folosirea vreunei arme pe care tehnologia științifică o poate produce. Toate națiunile trebuie să ia decizia de a renunța la forță ca soluție finală. Dacă nu sunt pregătiți să facă acest lucru, vor înceta să mai existe.Insula Mainau din Lacul Constanța, 15 iulie 1955 (Kurt Alder, Max Born, Adolf Butenandtâ, Arthur H. Compton, Gerhard Domagk, Hans von Euler-Chelpin, Otto Hahn, Werner Heisenberg, George Hevesy, Richard Kuhn, Fritz Lipmann, Hermann Joseph Muller, Paul Hermann Müller, Leopold Ruzicka, Frederick Soddy, Wendell M. Stanley, Hermann Staudinger, Hideki Yukawa).

Semnificația acestei declarații a fost amplificată în lunile următoare, când încă 34 de laureați ai premiului Nobel și-au adăugat semnăturile, urcând totalul la 52. Această coaliție impresionantă a comunității științifice de vârf a demonstrat o solidaritate fără precedent împotriva proliferării armelor nucleare. Declarația a fost un apel la rațiune și pace, dar și o critică la adresa politicilor de înarmare nucleară. Laureații au subliniat că utilizarea armelor nucleare nu ar aduce niciun câștig strategic real, ci doar pierderi umane și ecologice catastrofale. În contextul tensiunilor Războiului Rece, când cursa înarmărilor nucleare era în plină desfășurare, Declarația de la Mainau a fost un semnal de alarmă crucial. Pentru Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OAD), această declarație rămâne un reper important în istoria luptei pentru dezarmare și pace globală.

Proclamația de la Mainau este un exemplu clar al modului în care comunitatea științifică poate influența politicile globale prin vocea sa colectivă. Într-o epocă în care amenințarea nucleară nu numai că nu dispărut, dar e mai prezentă ca oricând, lecțiile de la Mainau sunt la fel de relevante astăzi ca și în 1955. Într-un climat geopolitic marcat de tensiuni crescânde și conflicte regionale, riscul utilizării armelor nucleare a reapărut ca o preocupare majoră. Statele cu arsenale nucleare își modernizează echipamentele și dezvoltă tehnologii noi, ceea ce sporește pericolul unei confruntări nucleare accidentale sau deliberate. Proliferarea nucleară și posibilitatea ca aceste arme să ajungă în mâinile actorilor non-statali adaugă un nou strat de complexitate și urgență eforturilor de dezarmare globală. Riscul utilizării armelor nucleare este cel mai ridicat din ultimele decenii. Astăzi, chemăm toți susținătorii păcii și drepturilor omului să semneze petiții, să sprijine inițiativele de dezarmare nucleară, să preseze guvernele pentru a adopta politici care să reducă riscul unei catastrofe nucleare pentru a putea promova o lume mai sigură pentru generațiile viitoare.

Prezența și implicarea fiecăruia dintre noi este crucială pentru a duce mai departe moștenirea celor 52 de laureați Nobel care au semnat Declarația de la Mainau. Amenințarea nucleară precum și alte comportamente nechibzuite din partea statelor înarmate nuclear cresc riscul ca un conflict să degenereze într-o catastrofă globală.  Dar nu trebuie să fie așa. Împreună, putem acționa în mod eficient pentru a scăpa lumea de aceste arme de distrugere în masă. Alăturați-vă mișcărilor pentru interzicerea armelor nucleare, este nevoie de un sprijin public puternic pentru a transmite acest mesaj la toate nivelurile. Nu trebuie să fiți un specialist pentru a vă exprima împotriva armelor nucleare și pentru a sublinia cât de periculoase și inacceptabile sunt acestea. Dar informația este o sursă de putere, iar cunoștințele vă pot ajuta să găsiți noi modalități de a acționa în moduri care sunt relevante pentru fiecare dintre dumneavoastră. Declarația de la Mainau este un exemplu strălucit al responsabilității morale și științifice. Este o chemare la acțiune pentru toate națiunile să prioritizeze pacea și siguranța globală. Noi ne reafirmăm angajamentul de a lupta împotriva proliferării armelor nucleare și de a promova drepturile fundamentale ale omului, în speranța unei lumi lipsite de amenințări nucleare.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Thomas Csinta (redactor șef al Jurnalului Bucureștiului)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Cu cărțile pe masă, cu artistul vizual Claudiu Victor Gheorghiu, Senior editor al Jurnalului Bucurestiului și cu ocazia unei ședințe de lucru având ca obiectiv principal, promovarea culturii și civizatiei franceze prin intermediul faptului divers, precum și a sistemului (ultra)elitist de învățământ superior al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles).

Articole asociate

Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Lucrări Intelligence

Nota redacției

Intelligence și anticiparea (Intelligence and anticipation). Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Academia Forțelor Terestre (AFT) „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu – „o instituție puternică, capabilă să anticipeze schimbările și să ofere o educație de înalta calitate centrată pe student”, care „facilitează managementul activităților de cercetare și a proiectelor de cercetare–dezvoltare derulate de personalul instituției” (Lucrarea „Unitățile de intervenție de elită ale Jandarmeriei Naționale franceze aparținând Forțelor Armate  Terestre…” – Thomas CSINTA, redactor șef al Jurnalului Bucureștiului)

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…