Martin Luther King Jr., un nume care ne este familiar nouă și europenilor în general, mai puțin din cărțile de istorie și mai mult din filme și documentare, rămâne o figură emblematică a secolului XX. Ziua care îi poartă numele, sărbătorită în Statele Unite în fiecare a treia zi de luni din ianuarie, marchează moștenirea lui în lupta pentru drepturile civile și egalitate rasială.
Dr. King a crescut într-o Americă segregată, unde legile și practicile discriminatorii îi dezavantajau profund pe afro-americani. De la lipsa accesului la educație de calitate și locuri de muncă bine plătite până la violența deschisă și restricțiile privind dreptul de vot, afro-americanii trăiau o realitate de nedreptăți instituționalizate. Inspirat de principiile non-violenței promovate de Mahatma Gandhi, Dr. King a condus mișcări precum Boicotul autobuzelor din Montgomery (1955-1956) și Marșul către Washington (1963). A absolvit cu un doctorat (PhD) în teologie sistematică la Universitatea din Boston, și a fost un avocat neobosit al schimbării pașnice, folosind discursuri, marșuri și rezistență civilă pentru a aduce în prim-plan conștiința publică. Discursul său „I Have a Dream” (Am un vis) rămâne unul dintre cele mai puternice apeluri la justiție, libertate și egalitate din istoria omenirii. Unul dintre cei mai cunoscuți luptători pentru drepturile omului, Luther King a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1964.
Un aspect absolut remarcabil al luptei lui împotriva nedreptății a fost angajamentul față de non-violență. Dr. King credea că răspunsul la ură nu trebuie să fie ura, ci dragostea și dreptatea. El a declarat odată: „Întunericul nu poate alunga întunericul; doar lumina poate face asta. Ura nu poate alunga ura; doar iubirea poate face asta.” Această filosofie l-a ghidat în cele mai dificile momente, inclusiv în timpul atacurilor personale și a încarcerărilor repetate. Eforturile lui au contribuit la adoptarea unor legi istorice, cum ar fi Legea Drepturilor Civile din 1964 și Legea Drepturilor de Vot din 1965, care au început procesul de demontare a segregării legale din Statele Unite.
În statul Idaho, sărbătoarea din această zi este cunoscută ca Martin Luther King-„Ziua Drepturilor Omului” (Idaho Human Rights Day), subliniind legătura dintre viziunea lui și drepturile fundamentale ale omului. Această adaptare regională subliniază universalitatea mesajului său. Drepturile omului, așa cum sunt ele stipulate în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, includ drepturi fundamentale precum libertatea, egalitatea și demnitatea. Eforturile lui Dr. King au demonstrat că lupta pentru aceste drepturi trebuie să fie constantă și adaptată fiecărui context social.
Deși poate părea că problema rasismului sistemic din Statele Unite este un subiect îndepărtat, Europa și România au propriile lor provocări. La noi, discriminarea împotriva minorităților etnice, cum ar fi romii, xenofobia multora manifestată împotriva migranților din India, Nepal, Sri Lanka, Vietnam, Bangladesh sau Pakistan, inegalitățile sociale și lipsa accesului la educație sunt doar câteva exemple de probleme care necesită soluții urgente. Mișcarea condusă de Martin Luther King Jr. ne amintește că schimbarea este posibilă atunci când comunitățile se unesc în jurul unui scop comun. „Dreptatea întârziată este dreptate refuzată” este un citat care poate ghida și astăzi eforturile pentru o societate mai echitabilă.
Alte citate remarcabile ale lui Martin Luther King Jr.
- „Trebuie să învățăm să trăim împreună ca frați sau să pierim împreună ca proști.”
- „Timpul este întotdeauna potrivit pentru a face ceea ce este corect.”
- „Cea mai persistentă și urgentă întrebare a vieții este: „Ce faci tu pentru alții?””
- „Am parcurs un drum lung, dar mai avem un drum foarte, foarte lung de parcurs.”
- „Oriunde există nedreptate, acolo există o amenințare la adresa justiției de pretutindeni.”
- „Vine o vreme când omul trebuie să ia o poziție care să nu fie nici sigură, nici politică, nici populară. Trebuie să facă ceea ce conștiința îi spune că este drept.”
- „Viețile noastre încep să se sfârșească în ziua în care devenim tăcuți cu privire la lucrurile care contează.”
Astăzi, în săptămâna în care sute de milioane de oameni sărbătoresc moștenirea lui Martin Luther King Jr., să ne întrebăm: Ce putem face pentru a combate nedreptatea, fie ea rasială, socială sau economică? Să ne inspirăm și noi din viziunea lui și să ne asumăm responsabilitatea de a lupta împotriva discriminării în toate formele ei. În plus, să ne amintim că fiecare voce contează și că solidaritatea poate schimba destine. Martin Luther King Jr. rămâne un simbol al curajului și al determinării, iar moștenirea lui este mai relevantă ca niciodată. Într-o lume încă zguduită de conflicte și inegalități, să ne angajăm să construim punți, nu ziduri, și să ne luptăm pentru o societate bazată pe respect, iubire și dreptate.
De Martin Luther King Jr. Day, să reflectăm la lecțiile lui și să le aplicăm în contextul nostru. Fie că este vorba de combaterea discriminării în comunitățile noastre sau de susținerea celor vulnerabili, fiecare pas contează. În această zi, să ne amintim că schimbarea începe cu noi.
Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Articol asociat
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco –română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Cătălin Asavinei, jurist, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora-România) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta, redactor șef al publicației, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului – Națiunile Unite)
Notă. Articolele Lordului Amiral Prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Martin Luther King Jr. Day – O zi a Drepturilor Omului și O lecție pentru Omenire cu Jurnalu… […]