Pentru un tun imobiliar uriaș care ocolește legea, zeci de proprietari sunt expropriați

Marți, 14 decembrie, ședința Consiliului Local al Comunei Mogoșoaia are pe ordinea de zi două hotărâri prin care zeci de proprietari care dețin câteva sute de hectare de teren agricol extravilan vor fi expropriați la un preț foarte mic, pentru a deschide calea unui proiect imobiliar uriaș, de peste 1.200 hectare. Toate aceste hotărâri se iau fără a parcurge etape obligatorii prin lege, precum întocmirea și aprobarea unor documentații absolut esențiale de urbanism (PUZ-Plan Urbanistic Zonal nou) și, foarte important, fără stabilireainteresului public. Cu alte cuvinte, zeci de proprietari, mulți dintre ei locuitori ai comunei, vor fi în curând în situația de a-și pierde proprietățile nu pentru un proiect esențial la nivel local sau național ci pentru un proiect imobiliar realizat de Primăria Mogoșoaia cu o puternică susținere a Consiliului Județean Ilfov.

Averile primarilor din cele mai bogate comune ilfovene

Pe lângă această „naționalizare” în interes privat, proiectul Sector 0 (denumit astfel după o marcă înregistrată la OSIM în nume personal de actualul primar PNL Paul Precup încă din 2013), are multe alte probleme:

• Primăria Mogoșoaia a angajat un credit de 30 mil. Ron la BCR pentru a acoperi sumele necesare exproprierilor dar, într-o ședință foarte recentă, din 26 noiembrie 2021, a revocat o hotărâre care stă la baza acestui contract de credit. Revocarea este ilegală pentru că hotărârea respectivă (votată în 2017) a generat deja efecte materiale în perioada 2017 – 2021.
• Nu există o documentație de urbanism de tip PUG (Plan Urban General) sau PUZ valabilă pentru această uriașă reorganizare teritorială. Nu există declararea interesului public pentru a permite exproprierea terenurilor celor care nu vor să participe la reajustarea terenurilor.
• O parte dintre consilieri și primarul Paul Precup sunt cercetați de ANI pentru un posibil conflict de interese în votarea hotărârilor de consiliu în baza cărora se face reajustarea teritorială.
• Există deja zeci de procese pe rol pentru anularea hotărârilor prin care s-a decis în 2 iulie 2021 reajustarea teritorială, unele dintre ele intentate de proprietari care dețin terenuri, printre care și Academia Română.
• Proiectul este uriaș, acoperind peste 40% din suprafața comunei, estimându-se în numeroase documente administrative o creștere a populației comunei de la 10.000 la 90.000 de locuitori, cât un municipiu reședință de județ (Focșani, Satu Mare, Suceava, Drobeta Turnu Severin etc.). „Reajustarea teritorială” planificată presupune comasarea apoi reîmpărțirea terenurilor din zona vizată. Deși nu există un PUZ aprobat pentru noua structură a proprietăților, configurarea rezultată se suprapune perfect peste un PUZ  pus în dezbatere publică în 2020 dar care nu a fost votat niciodată în Consiliul Local Mogoșoaia, în care apar zone funcționale cu blocuri de 10 etaje și cu o densitate mai mare decât în zonele cele mai aglomerate din București.
• Nu există sau nu sunt publice studii de impact și nici studii de fezabilitate care să arate care sunt costurile și din ce surse vor fi finanțate utilitățile publice, cum vor fi rezolvate financiar și logistic problemele generate de o asemenea aglomerare urbană asupra patrimoniului cultural și natural și asupra locuitorilor actuali; mulți locuitori ai comunei nu cunosc mai nimic despre acest proiect, deși va avea un impact uriaș asupra vieților lor și asupra finanțelor publice locale, iar primarul Precup nu a pomenit absolut nimic despre proiect în ultima campanie electorală.

Deși nu se opun dezvoltării comunei Mogoșoaia, consilierii USR contestă modul în care se realizează acest proiect, prin încălcarea dreptului de proprietate și a legislației cu privire la exproprieri pentru cauze de utilitate publică și fără informarea corectă a celor care prin taxele și impozitele pe care le plătesc asigură o mare parte din veniturile UAT Mogoșoaia.

Este inadmisibil ca un proiect de asemenea anvergură să nu respecte legile care reglementează dezvoltarea urbanistică iar cheltuielile deja angajate să fie făcute în absența unui studiu de fezabilitate. Impactul unui astfel de proiect asupra traficului rutier în zonă prin creșterea populației de la 10.000 la peste 90.000 de locuitori, asupra patrimoniului de excepție și asupra locuitorilor actuali ai comunei este uriaș, de aceea cetățenii ar fi trebuit corect informați, înainte de a se lua credite de la bănci și de a se face exproprieri masive.

Neintroducerea în planul urbanistic general al comunei a acestui proiect, deși înseamnă aproape jumătate din suprafața comunei, ascunde de fapt imposibilitatea obținerii avizelor necesare, într-o localitate care deține patrimoniu cultural protejat. Modalitatea corectă de dezvoltare presupune dezbatere reală, bazată pe interesul public și nevoile locuitorilor, urmată de un planurbanistic care să includă studiile de fundamentare necesare, inclusiv sursele de finanțarepreconizate pentru investițiile necesare, plan pentru care să fie organizat un concurs de urbanism național sau internațional. Conform legii, ar fi trebuit întocmit și aprobat un PUZ cu noua configurație a proprietăților și ar fi trebuit declarată utilitatea publică. Doar după îndeplinirea acestor condițiiautoritatea locală ar fi putut să inițieze procedura exproprierii, iar prețul de despăgubire ar fi trebuit să reflecte prețul tranzacțiilor reale cu terenuri în Mogoșoaia.

Din păcate, nu se întâmplă deloc așa și tensiunea crește la Mogoșoaia. O parte dintre cetățenii afectați de exproprieri au protestat public (link mai jos) la ultima ședință de Consiliu Local. Au existat deja momente tensionate, marcate de violență fizică, când un consilier a încercat să lovească cetățenii nemulțumiți. Este regretabil faptul că se ajunge la asemenea situații și că nu doar cei amenințați de exproprieri ci o mare parte din locuitorii comunei își pierd încrederea în cei care ar trebui să asigure administrarea în interes public și nu personal a resurselor comunei Mogoșoaia.

Consilierii USR își exprimă public îngrijorarea față de acest demers cu impact major nu doar asupra comunei Mogoșoaia ci asupra întregii zone metropolitane. Nici Mogoșoaia și nici zona de nord a Bucureștiului nu au nevoie de proiecte nesustenabile precum Military Residence, ci de planificare urbană riguroasă, realizată cu consultarea corectă a locuitorilor, care să țină cont de patrimoniul cultural și natural de excepție și să le valorifice în interes public.

Bibliografie

• USR PLUS Mogoșoaia
• Hotărâri de Consiliu

„Promenada Verde” blocată de consilierii PNL în Consiliul General

Anunț consultare publică PUZ Sector Zero, Comuna Mogoșoaia

Anunț public PUZ Sector Zero.2

Consilierii USR PLUS Mogoșoaia merg în instanță pentru a contesta un proiect cu implicații imobiliare și politice uriașe

Paul Precup, primarul PNL din Mogosoaia insultă cetățenii (Corespondență de la Alianța USR PLUS Mogoșoaia)

Mesaj de la cititori. Mă numesc Doina Ștefănescu și sunt o proprietara de 7ha în Mogoșoaia (Trup C) teren în colimatorul UAT Mogoșoaia. Apreciez articlolul jurnalului dvs din 15 dec. Este cel mai elocvent articol care atacă fondul problemei și în concordanță cu motivarea Curții de Apel București referitoare la exproprierile din Mogoșoaia. Sesizați corect faptul că UAT Mogoșoaia procedează la exproprieri fără a avea autoritatea de expropriator, deoarce nu s-a stabilit utilitatea publică.
Dacă sunteți interesat, pot să va trimit alte materiale care adaugă la lămurirea contextului în care se desfășoară acesta schemă de exproprieri, pe care eu și alții o considerăm nelegală. Aș fi mulțumită dacă olaborarea noastră ar continua, pentru că jocurile nu s-au terminat. Acești interlopi din primărie în grunge cu tartorul sex, primarul, organizați în grup infracțional cu judecătoria Ilfov (respinge toate dosarele proprietarilor), județul Ilfov care nu răspunde la sesizări, primăria în cârdășie cu OCPI, fac aranjamente favorable lor cu consilierii locali mituiți/amenințați (vor fi și probe) și în plus, schimbări de legi post factum ca să le iasă narativul. To be continued

Orașul din Hârtii

O comună naște un oraș. Se întâmplă lângă București, la Mogoșoaia, o localitate dezbinată acum de interesele celui care o administrează de peste un deceniu și jumătate.  Miza se întinde pe 1100 hectare în așa-numitul „Sector Zero”, unde primarul și oameni-cheie din primărie dețin zeci de hectare.  Am cercetat conflictul din Mogoșoaia și am descoperit punctual cine pierde și cine câștigă din această schemă imobiliară cu un potențial de zeci de milioane de euro. Beneficiarii sunt cei care promovează insistent un proiect de anvergură, forțând legea cu exproprieri făcute la foc automat: primarul, consilieri locali, angajați-cheie din primărie, rudele lor și prieteni din copilărie. Păgubiți sunt oamenii simpli care nu vor să renunțe la agoniseala de-o viață, prin deposedări forțate. Primarul îi consideră hapsâni și proști. Locuitorii din Mogoșoaia vor suporta și împrumuturile bancare luate de primărie ca să le cumpere ieftin terenurile. Sub pretextul unui proiect de utilitate publică, abandonat între timp, autoritățile locale se înstăpânesc pe o zonă imobiliară care ar acoperi cam două cartiere Berceni. Decid autoritar exproprieri, realocă arbitrar proprietăți și schimbă geometria zonei. Și prețul exproprierii are probleme. Evaluarea s-a bazat pe o ofertă de vânzare greșită, din care lipsea o cifră. Terenul care a tras prețul în jos e, în realitate, de zece ori mai scump. Primul pas al primăriei este un fel de colectivizare modernă. Oamenii sunt puși să aleagă: fie donează 39% și primesc restul de suprafață în structura viitorului proiect, fie sunt expropriați. Reorganizarea funciară care produce discordie se petrece într-o zonă de terenuri agricole private, cu structură de tip spaghete, iar împărțeala se va concretiza, după un algoritm aleatoriu, cu punerea în posesie pe noile amplasamente și cu intrarea în intravilan a perimetrului.  Sunt practic pașii pentru un nou oraș, în care să încapă inclusiv blocuri de 10 etaje.

Nota redacției

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului