Recomandările profesorului – neurochirurg Alexandru – Vladimir Ciurea (fondatorul Departamentului de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic Universitar „Bagdasar-Arseni”)
„Din păcate, tot mai mulți folosesc astăzi computerul, pentru că este mai rapid.Dar caligrafia este foarte importantă. Pentru că mii și mii de celule nervoase lucrează la acțiunea de scriere. Practic, participă tot creierul: emisfera dreaptă este cea artistică, a creativității, iar cea stângă a execuției. Când scriem, punem pe hârtie un gând, apoi îl formulăm cât mai succint. Este extraordinar cum tot creierul lucrează: mișcăm mâna, folosim ochii, degetele, ne concentrăm. Ca o locomotivă care se pune în mișcare. Este un proces complicat, care duce la dezvoltarea creierului. Scrisul este parte a terapiei de recuperare pentru pacienții care au suferit accident vascular cerebral sau traumatism cranio cerebral. Pentru că scrisul creează legături, sinapse, iar celulele se activează.Și mai e ceva: scriind, îți vin idei, rezolvi probleme, te organizezi. Este o bună metodă de a preveni teribila boală Alzheimer.”, spune profesorul Alexandru – Vladimir Ciurea.
Acesta a dezvălui ceea ce puțini știu, probabil: și anume că doamna dr. Ana Aslan(1897- 1988, medic specialist în gerontologie, academician din 1974, fost director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie) supranumită „femeia care a învins bătrânețea”, a scris și a primit 130.000 de scrisori de-a lungul timpului. În peste o sută de țări. Coresponda fie cu pacienți, fie cu colegi medici. Extraordinar!
Alexandru-Vladimir Ciurea (n.1940, profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat și șef al secției I neurochirurgie în cadrul Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, fost președintele Societății de Neurochirurgie din România timp 8 ani-2 mandate și managerul acestuia timp de 6 ani) este un neurochirurg fondatorul Departamentului de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, în cadrul căruia fost implicat în peste 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. A realizat peste 20 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii.Face parte din boardul revistei internaționale„World Neurosurgery” și este autor a 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 7 ianuarie 2013 lucrează în cadrul Spitalului Sanador, unde în prezent este Șef Secție Neurochirugie. Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării „Neurochirurgie Pediatrică“.
Pe profesorul Alexandru-Vladimir Ciurea (socrul fostului meu coleg și prieten în Clasa Specială de Matematică a Colegiului Național Gheorghe Șincai din București, Dr. Cucu Ștefan-doctor în științe medicale, specializat endoscopie și chirurgir digestivă, fost director al spitalului universitar Witing din București) am avut ocazia să-l întâlnesc (de mai multe ori) în perioada 2006-2007, împreună cu profesorul Gelu Onose (medic șef-paraplegic, la secția de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie a Spitalului Universitar Clinic de Urgenţă Bagdsar-Arseni), într-un context nefericit, legat de un TVMC (Traumatism Vertebro-Medular cervical, la nivelul vertebrelor C6-C7) suferit pe 28 iuile 2006 (cu ocazia unui accident), la Kinira (pe Insula Thasos, în Grecia) soția mea Carmen CSINTA (atunci însoțitoare de bord-șefă de cabină în cadrul companiei naționale de aviație civilă Tarom), care, ulterior, a fost diagnosticată cu teraplegia (terapareză) spastică cu o leziune Frankel A–completă). Discuțiile lungi pe tematica traumatismelor vertebro-medualre (cauze, consecințe, tratament) m-au ajutat considerabil în gestionarea maladiei soției mele, decedată, până la urmă, pe 17 iulie 2013, după o comă profundă de gradul 4, timp de 18 zile.
Anexă. Pe Scara Frankel întâlnim următoarea clasificare: Frankel A-leziune completă (funcții motoare și senzitive abolite sub nivelul neurologic); Frankel B-leziuni incomplete (funcții motorii abolite sub nivel neurologic și funcții senzitive prezente sub nivelul nneurologic); Frankel C-leziuni incomplete (funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic și activitate motorie voluntară prezența sub nivel neurologic, dar ineficientă cu deficiențe mari); Frankel D-leziuni incomplete (funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic și activitate motorie voluntară prezența sub nivel neurologic, eficientă, dar nu cu forță normală); Frankel E (fără deficite neurologice motorii sau senzitive). De remarcat este faptul că, în general, dacă Tetraplegia reprezintă deficitul neuro-motor care afectează toate cele 4 membre (atunci când leziunea este localizată superior de C5),Paraplegia reprezintă deficitul neuro-motor localizat la nivelul ambelor membre inferioare (atunci când nivelul leziunii medulare este sub segmentul toracic T2). Însă,toți pacienţii cu plegie prezintă o leziune la nivelul măduvei spinării la unul sau mai multe nivele.Leziunea împiedică transmiterea impulsului nervos la nivel cerebral şi la nivelul musculaturii şi ţesuturilor situate sub nivelul injuriei. Din contră, Hemiplegiareprezintă paralizia unei jumătăţi a corpului. Ea poate fi congenitală sau determinată de o patologie dobândită precum un traumatism sau un accident vascular cerebral. De obicei, şansele de recuperare sunt reduse, excepţie făcând cazurile în care blocarea conducerii nervoase a fost doar funcţională, structurile anatomice rămânând integre.