Acasă Literatura Românie, te iubesc platonic…(Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu,...

Românie, te iubesc platonic…(Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Cristina Barbu

Un secol de la Marea Unire a românilor. A nins ceva la începutul săptămânii, s-a depus, mai ales în parcare. Am văzut vreo doi fraieri dând zăpada la o parte, ba au adus și un excavatoraș, dar am stat cuminte în casă. Lasă să mai plătească și alții, destul plătesc impozite, taxe. Apoi, am venit mai devreme de la serviciu, și am parcat pe un loc deszăpezit. Dimineața am găsit ștergătoarele ridicate. Sălbatici, domʼle, e ziua națională și suntem tot dezbinați. știu ei ce e aia zi națională? Deh, asta este România, de aia nu merge nimic bine în țara asta, că nu suntem uniți. Eu mi-am pus drapel la balcon, sunt patriot, să se vadă că sunt mândru că sunt român, ei și-au pus? Oare trebuia să pun și la geamul de la sufragerie? Să se știe că-mi iubesc țara. Poate găsesc un steag mai ieftin și pun și acolo, păi da, asta e mândrie, asta înseamnă patriotism, știu ei ce iubirea de țară, de popor? Mai îmi dau și lecții, cică de ce nu mă duc să curăț gunoaiele de prin parcuri, să-i fi văzut în septembrie cu saci, mături, greble, păi ăsta-i patriotism? Era ziua mea liberă și să mă duc să strâng ce ar trebui să strângă cei care sunt plătiți? Că de asta nu înaintăm, că nimeni nu-și face treaba în țara asta. L-am și luat pe fiu-meu la geam și i-am arătat, „uite, tată, când vom înceta să fim fraieri cu toții, atunci or să meargă lucrurile în țara asta!”

Uite, eu, ca și român, îmi pun ie astăzi. Ah, ce-mi place chestia asta: „ca și român”. Păi, da, am ascultat eu la televizor, așa vorbesc unii, știu ei ce știu, și asta înseamnă să fii patriot, să vorbești corect, să-ți iubești și limba, nu numai țara. Da, eu, ca și patriot, ca și român, mi-am luat ie. Au avut reduceri la mall, luasem o șpăguță și m-am gândit că este semn de devotament, de simț civic să te îmbraci ca străbunii.

Mă îmbrac românește și plec în centru, nu la paradă, mă plictisesc, nu-mi plac chestiile ăstea ostentative de patriotism, mie îmi place să-mi iubesc țara cuminte, liniștit, fără declarații fățișe. Fapte, domʼle, nu vorbe! S-o da iar fasole cu cârnați, mă înghesui eu să ajung în față, că destule am făcut pentru țară, dacă nu mai apuc, îmi iau niște mici, o țuicuță fiartă și poate găsesc pe cineva să schimbăm o vorbă, să le arăt ia, steagul, păi da, plec cu steagul în mână, îl scot pe geamul de la mașină, poate pe drum, arunc și ambalajele din mașină. Găsesc eu un colț de stradă să le las. „Ce-i bă? Ce te deranjează, sunt doar cutii de țigări, ce vrei să le arunc pe geam? Lasă să-și facă treaba cei de la primărie, te pomeni că sunt și ei liberi azi? și dacă te duci la proteste, ce-i? Că doar nu eu am făcut țara asta așa cum e!”

I-auzi, prostul, se duce la protest, în zi de centenar! Huo, trădătorule de țară! În zi națională se petrece, nu se strigă. Spion, vânzător de neam, cu d-alde ăștia am ajuns cu toate uzinele pe mâna străinilor. Că d-aia spun unii că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, eram mai uniți, ascultam, nu făcea fiecare ce-i trecea prin cap. Avea omuʼ un loc de muncă, un locșor unde să pună capul seara, nu cerșeam la poarta Europei. De ce să mă duc la proteste? Aș vrea și eu mai mult, mai bine, dar să mi-o iau în freză de la jandarmi? Sunt destui fraieri în țara asta, să-i cocoșeze pe ei. Eu, seara sunt obosit! Muncesc, nu ca alții!

Mai aud p-ăștia de la bloc că se duc la vot: „Hai la schimbare!”, Ce schimbare, frate? Toți sunt la fel, d-aia nu votez. Las că am auzit eu că se ceartă la televizor, apoi merg la băută împreună. Nici eu nu sunt de acord cu toți, unii zic că-s prea mulți proști în fruntea țării, așa o fi, dar prostul n-are și el dreptul la o șansă? Ce să facă, să se ducă toți la coada vacii? Da, am văzut că unii nu spun „ca și ministru”, se vede că n-au citit la viața lor prea mult, parcă acest „ca și” te face mai român, te înalță, și prost să fii, parcă te face mai deștept. Îți dă o aură.

Da, e adevărat, parcă le-a dat prea mult unora și altora prea puțin, că și ăla de la etajul 2, IT-ist, domʼle, are firmă, angajați, pleacă la costum, mama lui de șnapan, am auzit că-și face casă lângă oraș, de unde au domʼle ăștia bani cu cârca? Cică vine și la 10 seara acasă, și ce? Eu dacă vin la 4, nu muncesc? Nu mai vorbește mârlanul cu mine, de când am pus mașina în parcare de-am ocupat două locuri, și ce? Eu am stat în bloc de când s-a dat în folosință, el e venetic, vine de doi ani și vrea să facă ordine, că are bani. Vai de mama voastră, un steag n-ați scos pe geam, stați la căldură în zi de sărbătoare! Vă odihniți, sunteți obosiți. Eu nu sunt! Ia uite-o și p-asta, unde te bagi, fată? Al naibii să fiu dac-o las, s-o lase altul, mai fraier, ia uite, îmi face semn de la obraz, panarama naibii, tăvăliți România prin noroi, de-aia nu merge nimic.

Bine că veniți toți în centru, iile unde vă sunt? Steagul unde vă e? mă învârt ca prostul din cauza voastră, un loc liber nu găsesc, uite un loc pentru ăștia cu handicap, că le-au făcut locuri doar ei să trăiască, eu dacă sunt întreg, să mor! Lasă că nu s-o sfârși lumea dacă parchez aici. Să vezi ce ies eu din mașină cântând, să le arăt la toți patriotism, mama voastră de corporatiști: „Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte…”

Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie–1993 şi psihologie – 2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina – Mihaela Barbu– mai presus de acestea – este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..” (Dan Lupescu)

Articolele autoarei Cristina–Mihaela Barbu în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Lansare de carte la BCU București. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers. Carte de investigaţii jurnalistice din actualitatea internaţională dedicată Generalului Bartolomeu–Constantin Săvoiu, Suveran Mare Comandor–Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880

Articolul precedentBilanţ de aplicaţie a finanţelor: 70 de noi IMM-uri listate la 1 an de la lansare şi 5.000 € upgrade la investiţia iniţială
Articolul următorA 7–a ediție a ZZR (Ziua Ziaristului Român)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.