1.jpg)
Adrian Grauenfels și „copilul său de suflet”, Editura Saga din Israel, sunt dovada faptului că diaspora culturală română este capabilă și de imersuni în noile trenduri ale artei și culturii din lume, nu doar de întoarceri nostalgice în trecut – a apreciat Dr. Martin Salamon (cu studii în sociologie, ştiinţe politice şi matematică şi o consistentă activitate în jurnalism şi, ulterior, în diplomaţie, fost consul general al României în Grecia) ICR Tel Aviv (המכון הרומני לתרבות) activitatea de mai multe decenii a editorului și publicistului israelian originar din România. După cum a subliniat Salamon, publicațiile apărute de-a lungul anilor la Editura Saga constituie tot atâtea mărturii ale capacității creatoare, dar și de înnoire a diasporei intelectuale românești din Israel.
Sediul ICR Tel Aviv a găzduit, în data de 17 ianuarie 2025, evenimentul intitulat „Noi apariții editoriale Saga Publishing”, o manifestare desfășurată în limbile română și ebraică. A fost prezentată culegerea de poezii „Emoții” de Rely Schwartzberg, traduse în limba ebraică de Adina Rosenkranz-Herșcovici, precum și volumele „Leonardo da Vinci–Un avangardist al timpului său” de Maria Sava & Adrian Grauenfels și „Arta plastică germană între cele două războaie mondiale” de Adrian Grauenfels. „Sentimentele poetice mi-au transformat fiecare poezie într-o lecție de viață”.–a spus Rely Schwartzberg, vorbind despre crezurile sale poetice. Evenimentul a inclus proiecții ale ilustrațiilor cuprinse în volum, realizate de autoare, precum și o lectură bilingvă, în interpretarea Adinei Rosenkranz-Herșcovici și Rely Schwartzberg, însoțite de un mesaj video al scriitorului și jurnalistului român Eugen Cojocaru. Rely Schwartzberg a făcut și o scurtă prezentare a celui mai recent roman al ei–Destiny’s Game (Ecou Transilvan, 2024)–recenzat de binecunoscuți oameni de cultură precum Magdalena Brătescu, Cristofor Filipaș și Mihai Posada.
În ceea ce privește volumul „Leonardo da Vinci–Un avangardist al timpului său”, editorul și autorul Adrian Grauenfels a dezvăluit că acesta are la bază descoperirea în arhive, de către prof. Carlo Vecce, a faptului că mama lui Leonardi era evreică. Cartea mai conține biografia (pornind de la relatările lui Giorgio Vasari despre viața și arta) lui Leonardo de Vinci, alături de elemente despre desenele și schițele acestuia, informații despre muzica în epoca sa și rivalitatea cu Michelangelo Buonarotti, dar și despre impactul avut asupra Renașterii Europene. Volumul „Arta plastică germană între cele două războaie mondiale” detaliază mișcările importante din arta plastică interbelică germană, cu accent pe activitatea pictorului evreu Felix Nussbaum, trimis în lagărul de concentrare Auschwitz unde a fost ucis în august 1944.
Evenimentul a mai inclus proiecția videoclip-ului „In memoriam Sofia Gelman-Kiss”, muzicolog, profesor, compozitoare, solistă vocală și scriitoare, colaboratoare la mai toate revistele de limba română din Israel, care s-a stins din viață în data de 31 decembrie 2024. Termeni muzicali pe înțelesul tuturor de Sofia Gelman-Kiss și Adrian Grauenfels–„In memoriam Sofia Gelman-Kiss” este ultima colaborare a celor doi, rămasă neterminată.
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
