1.jpg)
Teatrul de Artă Deva a fost invitat să susțină în fața publicului vâlcean în data de 22 noiembrie 2024 o reprezentație cu spectacolul „Secretul Fericirii”. Gazda spectacolului a fost Teatrul Ariel .din Râmnicul Vâlcea. Cu această ocazie s-au pus bazele colaborării dintre cele două instituții de cultură. Piesa „Secretul Fericirii,” jucată de actorii Teatrului de Artă Deva, regizată de Mihai Panaitescu este o incursiune profundă în psihologia relațiilor umane, dezvăluind complexitatea și fragilitatea acestora printr-o dramaturgie de excepție și un joc actoricesc remarcabil. Acest spectacol nu doar captează atenția publicului, ci îl provoacă să se gândească la propriilor relații și emoții.
Intriga piesei se desfășoară în jurul lui Tom, un personaj enigmatic și carismatic, care organizează o seară aparent banală cu prietenii săi. Rolul lui Tom este construit cu perseverenta, metodic de către Armand Crișan. Personajul său străbate parcursul dramatic de la atitudinea detașată de prieten dezinvolt până la cea de răzbunător. Atitudine care ii auce satisfacție. Finalul este dramatic dar împlinește destine. Sub masca unui joc inofensiv, Tom își propune să dezvăluie secrete bine ascunse și să provoace reacții intense. Strategia lui Tom este foarte bine gândită și executată cu subtilitate. El creează jocul de schimb de soții ca un mijloc de a scoate la iveală adevăruri ascunse și de a pune la încercare loialitățile și sentimentele personajelor implicate. Prin această abordare, Tom speră să dezvăluie autenticitatea relațiilor și să evidențieze adevăratele motive și emoții ale celor implicați.
Principalul element al strategiei lui Tom este provocarea. El folosește jocul pentru a crea situații tensionate și pentru a vedea cum reacționează ceilalți în fața unor circumstanțe neașteptate. Aceasta îi permite să observe comportamentele și reacțiile spontane, care sunt mai revelatoare decât discuțiile directe. Un alt aspect important al strategiei este manipularea emoțională. Tom știe cum să apese butoanele potrivite pentru a stimula reacții și pentru a scoate la iveală adevărurile incomode. Această abordare nu este doar despre demascare, ci și despre confruntarea personajelor cu propriile lor sentimente și motivații.
Actorul stăpânește bine rolul său deși intrarea sa aparent lentă din debutul piesei ne-ar putea înșela. Cadru tematic dezvoltat pas cu pas creează o tensiune constantă, transformând o dintr-o simplă adunare a prietenilor într-o veritabilă scenă de confruntare și introspecție. Relația dintre Ana și Tom este marcată de neînțelegeri și conflicte. Actrița Diana Dănilă susține rolul soției lui Tom cu talent impunându-se cu eleganță în fața colegilor săi de scenă. În jurul ei și a relației sale cu Tom este construita intriga cu precizie de metronom. Tom care pare să fie mai autoritar și rigid în comportament, îi provoacă adesea Anei sentimente de disconfort și frustrare. Disputele lor sunt simptomatice pentru problemele mai profunde din căsnicie, cum ar fi lipsa de comunicare și nevoia de afecțiune neîmplinită. Ana se simte prinsă într-o căsnicie în care nu își mai găsește fericirea. Reacțiile ei stânjenite și conflictele frecvente cu Tom subliniază distanța emoțională dintre ei. Ana este în căutarea unei evadări din această situație, încercând să își regăsească propriul drum și să descopere ce o face cu adevărat fericită. Această dinamică tensionată dintre Ana și Tom este esențială pentru dezvoltarea temelor piesei. Ea subliniază ideea că fericirea nu poate fi obținută prin menținerea aparențelor sau prin compromiterea propriilor sentimente și dorințe. În schimb, este nevoie de onestitate și autenticitate pentru a găsi adevărata fericire.
David, rol jucat de Aurelian Culea este amantul. Rolul său este edificat treptat. In cadrul piesei Aurelian Culea străbate un parcurs incert ce este caracterizat inițial de modestie ca la final să ajungă la amplitudinea groazei. David se află într-o relație incomodă cu Tom și cu Ana. Reacțiile lui sunt influențate de sentimentele sale pentru Ana și de prietenia cu Tom. Pe măsură ce adevărurile și secretele ies la iveală, David trece printr-o serie de conflicte interioare. El își pune la îndoială propriile decizii și sentimente, fiind confruntat cu dilema morală a relației sale cu Ana și loialitatea față de Tom. În final, David realizează că fericirea nu poate fi obținută prin trădare și minciună, ci prin onestitate și asumarea propriilor acțiuni.
Structura dramatică a piesei este bine construită, cu un ritm alert și cu momente de suspans care mențin publicul atent. Autorul scenariului Alexandru Popa a conceput piesa după o strategie bine elaborata astfel încât suspansul dezvăluit la final surprinde total publicul. Dialogurile sunt bine scrise, oferind atât umor, cât și momente de introspecție profundă.
Regizorul Mihai Panaitescu aduce o viziune clară și profundă asupra textului dramatic, reușind să creeze o atmosferă intensă și captivantă. Stilul său regizoral se remarcă prin atenția la detalii și prin modul în care reușește să pună în valoare jocul actorilor. Regizorul folosește spațiul scenic în mod ingenios, fiecare element fiind gândit pentru a sublinia tensiunea și dinamica dintre personaje.
Fiecare actor reușește să-și construiască personajul cu subtilitate și autenticitate, aducându-l la viață printr-o gamă variată de emoții. De la replicile bine gândite la expresiile faciale și limbajul corporal, actorii creează o conexiune reală cu publicul, făcându-l să se simtă implicat în desfășurarea acțiunii. Piesa pune întrebări esențiale despre natura umană și despre modul în care secretele și minciunile pot afecta relațiile interpersonale. În centrul tuturor acestor teme, se află căutarea fericirii și prețul pe care suntem dispuși să-l plătim pentru a o atinge. Mesajul piesei este unul profund și provocator, invitând publicul să reflecteze asupra propriilor vieți și alegeri. Prin intermediul personajelor și al situațiilor dramatice, „Secretul Fericirii” dezvăluie complexitatea naturii umane și fragilitatea fericirii.
Scenografia spectacolului este simplă, dar eficientă, creând un cadru intim care permite concentrarea atenției asupra actorilor și a interacțiunilor lor. Decorurile sunt minimaliste, dar fiecare element este ales cu grijă pentru a sublinia atmosfera și tematica piesei. Designul costumelor este, de asemenea, bine gândit, reflectând personalitatea fiecărui personaj și contribuind la construirea identității acestora pe scenă. Culorile și stilurile alese ajută la conturarea atmosferei și la sublinierea emoțiilor și a tensiunilor dintre personaje. „Secretul fericirii” este o piesă care aduce în discuție teme universale și relevante pentru viața contemporană iar complexitatea emoțională a personajelor și profunzimea relațiilor umane în căutarea fericirii scoate în evidenta necesitatea comunicării în societate.
Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014; „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.
Articol asociat
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
