Ziua de 30 Septembrie 1990 – Un Angajament global pentru Drepturile și Protecția Copilului (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului)

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Copiii sunt inocenți, vulnerabili și dependenți. Ei sunt, de asemenea, curioși, energici și plini de speranță. Timpul lor ar trebui să fie un timp de bucurie și pace, joacă, învățare și creștere iar viitorul lor trebuie să fie bazat pe unitate și colaborare. Viața lor ar trebui să se îmbunătățească pe măsură ce își extind orizonturile și dobândesc noi experiențe. Pentru mulți dintre acești copii, perioada de început a vieții este diferită. În fiecare zi, în întreaga lume, mulți copii se confruntă cu probleme care le îngreunează creșterea și dezvoltarea. Ei suferă mult ca victime ale războiului și violenței, ca victime ale discriminării rasiale, apartheidului, imigrației și asimilării. Există copii refugiați care din cauza conflictelor, persecuției sau violenței și-au pierdut familiile și au fost forțați să își abandoneze casele, au un handicap sau sunt victime ale neglijării, abuzului sau exploatării. În fiecare zi, milioane de copii suferă din cauza sărăciei și a dificultăților economice-din cauza foamei și a lipsei de adăpost, a epidemiilor și analfabetismului, a distrugerii mediului. Ei suferă din cauza efectelor negative ale problemelor legate de datoria externă și de lipsa unei creșteri stabile și durabile în multe țări în curs de dezvoltare, mai ales în cele mai slab dezvoltate. În fiecare zi, zeci de mii de copii suferă din cauza malnutriției și a deshidratării, a serviciilor esențiale, a lipsei de apă curată, a bolilor cronice, inclusiv a sindromului imunodeficienței (SIDA), a drogurilor și altele. Acestea sunt principalele provocări cu care liderii politici trebuie să se confrunte.

În acest context pe în perioada 29-30 septembrie 1990, la New York, a fost semnată „Declarația mondială privind supraviețuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor”, un moment de mare importanță în lupta globală pentru protecția drepturilor copilului. Acest document a fost adoptat în cadrul Conferinței mondiale la nivel înalt consacrată condiției copilului. Conferința mondială din 1990 a fost organizată sub egida Națiunilor Unite și a reprezentat un punct de cotitură în recunoașterea nevoilor speciale ale copiilor la nivel mondial. La acest eveniment au participat 71 de șefi de stat și de guvern, care și-au exprimat sprijinul pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale copiilor prin politici naționale și colaborări internaționale.

Declarația mondială privind supraviețuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor a fost un răspuns direct la nevoile acute de protecție a copiilor afectați de războaie, foamete, boli și sărăcie și a subliniat angajamentul ferm al comunității internaționale de a proteja drepturile fundamentale ale copiilor și de a asigura un viitor sigur și prosper pentru toți copiii din lume. Accentul principal al documentului a fost pus pe trei direcții majore: supraviețuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor. Aceste trei principii au devenit stâlpii fundamentali pentru politicile internaționale dedicate protecției copilului. Declarația de la New York (29-30 septembrie 1990) a recunoscut că drepturile copilului sunt fundamentale pentru o societate sănătoasă și durabilă. Ea a subliniat importanța educației, a sănătății, a protecției împotriva abuzurilor și exploatării și a accesului egal la resurse și oportunități. De asemenea, s-a reafirmat dreptul fiecărui copil la o copilărie fără violență și dreptul la dezvoltare fizică, mentală și socială într-un mediu sănătos și sigur. Printre obiectivele stabilite în cadrul Declarației s-au numărat reducerea mortalității infantile, asigurarea accesului la educație de calitate, combaterea malnutriției și a bolilor și promovarea egalității de șanse pentru fete și băieți.

Declarația din 1990 a fost un catalizator pentru Convenția ONU privind Drepturile Copilului, unul dintre cele mai importante tratate internaționale în domeniul protecției copilului, adoptat inițial în 1989 și ratificat de aproape toate țările lumii. Acest document a stabilit un set de drepturi inalienabile pentru toți copiii și a impus obligații clare statelor semnatare pentru a le respecta și proteja. Declarația mondială privind supraviețuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor a fost un angajament global pentru crearea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare. De-a lungul anilor, ea a influențat numeroase programe internaționale dedicate îmbunătățirii condițiilor de viață ale copiilor, mai ales în zonele afectate de sărăcie, conflicte și catastrofe naturale. Semnarea Declarației de la 30 septembrie 1990 a marcat un pas crucial în protejarea și promovarea drepturilor copilului la nivel internațional. Deși multe provocări persistă, angajamentele asumate atunci continuă să inspire eforturi internaționale pentru a asigura un viitor sigur și prosper pentru toți copiii din lume.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

Notă. Articolele Amiral Lord Sir prof. dr. av. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

Articole asociate

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

La Cour Criminelle (Le Tribunal Criminel) – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală (Tribunalul Criminal) – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Nota redacției

Ultima zi de septembrie – Ziua Internațională a Traducerilor – de la corespondentul nostru permanent JHK (Julia–Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main) 

Cine este poetul, scriitorul și eseistul JHK? George Roca – Interviul cu JHK (Julia – Henriette Kakucs, corespondentă permanentă a Jurnalului Bucureștiului din Germania – Frankfurt am Main)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului