Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri. Ziua Drapelului Național (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte – fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)  

În fiecare an, pe 26 iunie, marcăm Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri și este un moment de reflecție și acțiune globală împotriva uneia dintre cele mai grave crize care afectează societatea în zilele noastre. Acest moment nu doar că subliniază nevoia unei acțiuni concertate pentru a combate problema drogurilor, creșterea gradul de conștientizare privind problema majoră pe care o reprezintă drogurile pentru societate, dar se pune accent și pe protejarea drepturilor omului, adesea încălcate în contextul abuzului și traficului de droguri. Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția 42/112 din 7 decembrie 1987, să marcheze această zi. Scopul este de a consolida acțiunile și cooperarea între statele membre pentru a crea o societate fără consum abuziv de droguri. România a ratificat și a aderat la convenții importante care controlează și limitează consumul de droguri ilegale. Printre acestea se numără Convenția și Protocolul cu privire la Opiu și Convenția asupra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, iar în țara noastră există Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Problema abuzului și traficului de droguri nu este doar o chestiune de sănătate publică; ea afectează toate straturile societății, de la indivizi și familii, la comunități întregi și la structuri economice și politice. Potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), se estimează că aproximativ 275 de milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an, din care, aproximativ 36 de milioane suferă de tulburări legate de consumul de droguri. În plus, impactul traficului de droguri se extinde mult dincolo de consumatori. Familiile, comunitățile și societățile întregi sunt afectate de problemele de sănătate, sociale și economice generate de abuzul și traficul de droguri. Astfel, se poate estima că numărul total de persoane afectate, direct sau indirect, de consumul și traficul de droguri este cu mult mai mare, ajungând la sute de milioane la nivel global.

Tema de anul acesta este „The evidence is clear: invest in prevention” (Dovezile sunt clare: investiți în prevenire). În acest an, Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri se concentrează: pe creșterea gradului de conștientizare, pe încurajarea guvernelor, a factorilor de decizie politică să investească în eforturile de prevenire, subliniind beneficiile pe termen lung, pe responsabilizarea comunităților, pe facilitarea dialogului și a colaborării, pe promovarea elaborării de politici bazate pe evidențe, pe promovarea rezilienței împotriva consumului de droguri, pe implicarea autorităților, pe responsabilizarea tinerilor pentru a susține inițiativele de prevenire și pe promovarea cooperării internaționale în combaterea traficului de droguri și a crimei organizate. Scopul este de a spori înțelegerea strategiilor de prevenire bazate pe rezultate concrete și a eficacității acestora în atenuarea efectelor nocive ale consumului de droguri.       

Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri este un apel la acțiune pentru toți cei implicați–guverne, ONG-uri, comunități și indivizi. Este un moment în care trebuie să ne reamintim că protejarea drepturilor omului trebuie să fie în centrul oricărei strategii de combatere a drogurilor. În lupta împotriva drogurilor, este esențial să nu pierdem din vedere respectarea și protejarea drepturilor omului. Toate persoanele, indiferent de statutul lor de consumator sau implicarea în traficul de droguri, au totuși dreptul la tratament uman și la protecție împotriva abuzurilor. Cu toate acestea, realitatea este adeseori diferită. În multe țări, politicile de combatere a drogurilor se traduc în arestări în masă, detenție arbitrară, abuzuri fizice și psihice și chiar execuții extrajudiciare. Aceste practici nu numai că încalcă drepturile fundamentale ale omului, dar sunt și ineficiente în a rezolva problema pe termen lung.

Educația și conștientizarea sunt arme puternice în lupta împotriva abuzului de droguri. Informarea corectă și completă despre riscurile consumului de droguri și despre resursele disponibile pentru ajutor poate preveni multe cazuri de abuz. Campaniile de informare publică trebuie să fie bine țintite și să folosească toate canalele de comunicare posibile pentru a ajunge la cât mai multe segmente ale populației. Pentru a combate eficient problema consumului și traficului de droguri, trebuie să adoptăm politici care să respecte și să promoveze drepturile omului. Acest lucru înseamnă investiții în programe de prevenire și tratament care să fie accesibile tuturor, indiferent de statutul lor social sau economic. Programele de reducere a riscurilor, cum ar fi accesul la tratament cu Metadonă, s-au dovedit a fi eficiente în reducerea răspândirii bolilor infecțioase și în sprijinirea recuperării persoanelor care se luptă cu dependența. În consecință, Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri nu este doar o zi de conștientizare, ci un apel la acțiune concretă. Avem nevoie de politici care să protejeze drepturile omului, de programe eficiente de prevenire și tratament, și de o comunitate globală unită în lupta împotriva acestui flagel. Prin eforturi concertate și prețuire pentru demnitatea umană, respectând tema din acest an, împărtășind informații corecte despre droguri, putem face pași importanți către o societate mai sigură și mai justă, putem salva vieți.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Tot pe  26 iunie sărbătorim și  Drapelului Național, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Constituția României din 1991, amendată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, menționează că drapelul este unul dintre simbolurile naționale, alături de stemă, sigiliu și imn. Potrivit articolului 12 din forma actuală a Constituției, drapelul României este tricolor, cu culorile dispuse vertical în ordinea următoare: albastru, galben, roșu. Culorile drapelului României au o semnificație simbolică puternică. Roșul reprezintă curajul și sacrificiul făcut de români în lupta pentru libertate, galbenul simbolizează bogăția naturală a țării, iar albastrul reprezintă speranța și credința într-un viitor mai bun. Aceste culori îmbinate în tricolorul românesc reflectă spiritul național și unitatea în diversitate.

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) – Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă OADO în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

 

Articol asociat

O scurta istorie a drapelului nostru național (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Cristian – Ovidiu Dinică)

Nota redacției

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Academia Forțelor Terestre (AFT) „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu – „o instituție puternică, capabilă să anticipeze schimbările și să ofere o educație de înalta calitate centrată pe student”, care „facilitează managementul activităților de cercetare și a proiectelor de cercetare–dezvoltare derulate de personalul instituției” (Lucrarea „Unitățile de intervenție de elită ale Jandarmeriei Naționale franceze aparținând Forțelor Armate  Terestre…” – Thomas CSINTA, redactor șef al Jurnalului Bucureștiului)

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…