Ziua mondială a Curățeniei (World cleanup day) – Un angajament global pentru un mediu mai curat (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului)

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

În fiecare an, pe 23 septembrie, milioane de oameni din întreaga lume se alătură pentru a sărbători Ziua mondială a Curățeniei (World Cleanup Day). Această zi, instituită de Organizația Națiunilor Unite în parteneriat cu organizația Clean Up the World în 1993, este o ocazie specială de a ne aduce aminte cât de importantă este protejarea mediului înconjurător. Este o zi dedicată acțiunilor concrete și implicării comunitare pentru a ne asigura că planeta noastră rămâne curată și sănătoasă pentru generațiile care urmează. Ziua mondială a Curățeniei a fost concepută cu scopul de a inspira oamenii din toate colțurile lumii să participe la acțiuni de curățare a mediului. Începând cu anul 1993, această sărbătoare a devenit deja o mișcare globală, atrăgând anual milioane de voluntari din peste 150 de țări, toți uniți în misiuni de a colecta deșeuri, de a curăța plaje, parcuri, străzi și alte zone afectate de poluare.

Scopul principal al Zilei mondiale a Curățeniei este de a sensibiliza publicul larg cu privire la impactul negativ al poluării asupra sănătății oamenilor și asupra ecosistemelor. Prin participarea la acțiuni de curățenie, oamenii devin mai conștienți de cantitatea de deșeuri generate și de necesitatea reducerii, reutilizării și reciclării acestora. Un mediu curat nu este doar o condiție esențială pentru sănătatea oamenilor, ci și pentru supraviețuirea florei și faunei. Poluarea mediului are consecințe devastatoare, contribuind la schimbările climatice, distrugerea habitatelor naturale, și afectarea calității apei și aerului. Ziua mondială a Curățeniei atrage atenția asupra acestor probleme și încurajează acțiuni colective pentru combaterea lor. Un mediu sănătos este esențial și pentru o economie durabilă și pentru o societate echitabilă. Deoarece planeta se confruntă în prezent cu probleme grave de mediu și climă, economia și societatea sunt, de asemenea, afectate.

Evenimentele organizate cu ocazia acestei zile includ activități de colectare a deșeurilor, campanii educaționale, acțiuni de plantare a copacilor și sesiuni de informare despre reciclare și reducerea deșeurilor. Aceste inițiative promovează nu doar curățenia propriu-zisă, ci și un stil de viață sustenabil. Implicarea fiecărui individ este esențială pentru succesul acestei inițiative globale. Fie că participăm la o acțiune de curățenie în comunitatea noastră, fie că adoptăm obiceiuri zilnice de reducere a deșeurilor, fiecare mic gest contează. Iată câteva moduri prin care putem contribui:

• Participarea la evenimente locale de curățenie: Alăturați-vă inițiativelor organizate de școli, asociații civice sau autorități locale.
• Reciclarea și reducerea consumului de plastic: Adoptarea unor practici de consum responsabile, cum ar fi returnarea ambalajelor cu garanție la automatele de colectare, utilizarea pungilor reutilizabile și evitarea produselor de unică folosință, ajută la reducerea cantității de deșeuri.

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) joacă un rol vital în prevenirea poluării, oferind un stimulent financiar consumatorilor de a returna ambalajele post consum pentru a fi reciclate. Cantitatea de ambalaje cu semnul SGR returnate de consumatori este de sute de milioane lunar. Toate statele care au adoptat mecanismul garanție-returnare au ajuns la o rată de colectare de 80-90% după 2-3 ani de funcționare a sistemului. RetuRo organizează sesiuni de webinarii SGR, adresate tuturor operatorilor economici, și oferă informații detaliate despre fiecare dintre cele mai importante componente ale implementării Sistemului de Garanție-Returnare, iar dacă ești producător, importator sau comerciant de băuturi, ar fi bine să urmărești prezentările lor pentru a afla cum să implementezi SGR în afacerea ta.

Putem reduce cantitatea de deșeuri dacă folosim materiale reciclabile pentru a confecționa diverse decorațiuni de interior sau exterior, containere pentru condimente, ș.a.m.d. Putem recicla și refolosi materiale prețioase, cum ar fi sticla, plasticul, lemnul, hârtia și cartonul. În loc să le aruncăm la gunoi, le putem oferi o nouă șansă de viață. Acest lucru nu numai că ne va face casa mai frumoasă, dar va reduce și poluarea și consumul de resurse naturale.

• Educarea și informarea comunității: Implicați-vă în campanii de sensibilizare despre importanța protejării mediului și implicați-vă activ în dezbateri privind politicile de mediu.
• Plantarea de copaci și crearea de spații verzi: Acțiunile de împădurire și îngrijire a spațiilor verzi contribuie la purificarea aerului și la menținerea biodiversității.

Într-o lume în care poluarea și schimbările climatice reprezintă amenințări reale și urgente, Ziua mondială a Curățeniei este mai mult decât o simplă sărbătoare–este un apel la acțiune. Este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității noastre individuale și colective față de planeta pe care o numim „acasă”. În fiecare an, pe 23 septembrie, haideți să ne unim forțele și să arătăm că putem face o schimbare adevărată, că suntem capabili să protejăm și să curățăm mediul, păstrându-l curat pentru noi și pentru generațiile viitoare. Planeta noastră merită acest efort. Ziua mondială a Curățeniei ne amintește de puterea comunității și de impactul pe care îl putem avea dacă acționăm împreună pentru același țel. Să profităm de această ocazie pentru a inspira schimbarea și a promova un mediu curat și sănătos, atât pentru noi, cât și pentru cei care vor veni după noi. Fiți parte din această mișcare globală și contribuiți la un viitor mai verde și mai curat!

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

Notă. Articolele Lordului Sir prof. dr. av. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de inmvestigații criminale, în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Articole asociate

Ziua de 16 Septembrie – Ziua Internațională pentru protecția stratului de ozon – Un angajament global pentru sănătatea planetei (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

La Cour Criminelle (Le Tribunal Criminel) – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală (Tribunalul Criminal) – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Nota redacției

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului