
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează în data de 25 aprilie 2023, începând cu ora 16ꓽ00, o conferință publică în cadrul expoziției temporare „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, deschisă pentru vizitatori până pe 25 iunie 2023. Podoabele de aur din cadrul acestui ansamblu au fost descoperite în 2012 de doamna Prof. Dr. Diana Gergova și fac parte din patrimoniul Institutului Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia (NAIM-BAS), prezentarea lor la București înscriindu-se în cadrul unei colaborări bilaterale între MNIR și NAIM-BAS.
Invitatul special al acestei conferințe este doamna Prof. Dr. Diana Gergova, în ultimele patru decenii director al cercetărilor arheologice din celebra necropolă tumulară de la Sborianovo-Sveștari, din nord-estul Bulgariei. Descoperirile spectaculoase de la Sborianovo aparțin celui mai important centru politic și religios tracic de la nord de Balcani din secolele IV-III a.Chr., considerat de unii cercetători chiar reședința regelui get Dromichaites. Doamna Gergova ne va prezenta condițiile de descoperire ale tezaurului, dar și alte detalii privind obiceiurile funerare ale aristocrației tracice sud-dunărene. La această întâlnire vor participa și reputați specialiști români, domnul Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) care va lua cuvântul în deschiderea evenimentului, domnul Dr. Valeriu Sîrbu, cercetător principal gr. I la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și domnul Dr. Dragoș Măndescu, director adjunct al Muzeului Județean Argeș.
Prezentările vor fi susținute în limba engleză și în limba română. Discuțiile vor fi moderate din partea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de doamna Dr. Maria-Magdalena Ștefan și de doamna Dr. Rodica Oanță-Marghitu. Temele de expunere și dezbatere vor aborda arta și iconografia nord-tracică, meșteșugurile prelucrării metalelor prețioase, mormintele fastuoase precum și începutul culturii getice. Accesul la conferință este liber, în limita locurilor disponibile, și include vizitarea în regim gratuit a expozițiilor: „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, „Tezaurul istoric” și „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Evenimentul este susținut de Fundația „Prietenii Muzeului de Istorie a României”, iar expoziția temporară „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, va fi deschisă la MNIR până pe 25 iunie 2023.
Notă. Expoziția „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” reprezintă materializarea unei frumoase colaborări, pe care ne-o dorim de lungă durată, cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia. Unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogății a moștenirii arheologice trace este astfel prezentat pentru prima dată într-un muzeu din România. Manifestarea reprezintă o premieră și prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziție permanentă a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) poziția Tezaurul Istoric, un spațiu exclusiv al metalelor prețioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziții temporare. Prezentate alături de alte ansambluri din secolele IV-III a.Chr., de artefacte din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni sau din inventarele funerare de la Peretu și Agighiol, podoabele de la Sveștari se vor bucura de o foarte bună încadrare contextuală, putându-se observa și existența unor caracteristici comune.
În nord-estul Bulgariei, la cca. 40 km sud de Dunăre, în regiunea (oblast-ul) Razgrad, în apropiere de orașul Isperih și în împrejurimile satului Sveștari, se află un ținut foarte bogat în vestigii arheologice din diverse perioade istorice, areal declarat din 1988 Rezervația Națională Sborianovo. Tezaurul de la Sveștari a fost descoperit în această zonă, în noiembrie 2012, în timpul săpăturilor arheologice sistematice conduse de Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia în necropola tumulară a unui oraș fortificat, construit în secolul al IV-lea a.Chr. pe malurile râului Krapineț. Tezaurul provine din cea mai mare movilă funerară din zonă, cu o înălțime de peste 15 metri și un diametru de 60 de metri. Movila a fost construită în două etape, mai întâi deasupra unui cavou de piatră cu o boltă semicilindrică iar ulterior a fost extinsă pentru a acoperi și un stejar bătrân aflat în apropierea construcției, tezaurul fiind așezat într-un mic cufăr de lemn printre ramurile copacului, la patru metri înălțime deasupra solului. Depus cel mai probabil în al doilea sfert al secolului al III-lea a.Chr., tezaurul se compune doar din artefacte de aur, podoabe specifice portului feminin și accesorii de harnașament pentru un cal de călărie, totul învelit, se pare, în brocart, un material textil bogat ornamentat din care s-au păstrat mai multe fire de aur.
Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în Jurnalul Bucureștiului
Articole asaociate
Nota redacției

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului











Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 






