„Cad Bombe pe Țiglina”. Volumul 9 al seriei „Galațiul așa cum mi-l amintesc” – Despre Galați și sudul Moldovei – , al scriitorului și istoricului gălățean Dumitru Săndel. Recenzie de Conf. dr. Costin Croitoru (managerul Muzeului Brăilei „Carol I”)

Îmi revine (din nou) plăcerea de a netezi calea unei noi contribuții istoriografice către cititor, prin însăilarea unor gânduri de apreciere despre autor și despre lucrarea sa, una absolut excepțională și care este și o premieră națională a unui interesant mod de a se scrie istorie. Totuși, mai au nevoie oare de prezentare Săndel Dumitru și Galații așa și-l amintește?

Iarăși despre „Istoria Galațiului”, a scriitorului Săndel Dumitru

Dacă notorietatea autorului mă scutește de vreo încercare de prezentare biografică, în schimb unele puseuri (auto)genealogice, presărate iscusit în paginile lucrării, vor permite lectorului accesul într-o familie cu totul și cu totul specială care, între altele, își va fi adus cu prisosință aportul notoriu la desăvârșirea idealului național, inclusiv prin jertfa supremă. Din această realitate rezidă accentele mai severe ale autorului la adresa unor „patrioți de birou” pe care îi surprinde în „amintirile” sale…

Mereu își privește admirativ bunica într-un frumos tablou de epocă al unui reputat pictor, o emblemă nobilă a unei familii distinse, „boieroaica” frumoasă și plină de har, care a condus, cu mână de fier, destinul familiei autorului. Autorul, un intelectual de cea mai bună factură, este cel care-și toarce frumoasa sa poveste la gura sobei sale de teracotă albă, de casă nobiliară, care-i încălzește discret nopțile de iarnă asprite de Crivăț. Întinderea „monumentală” a demersului lui (pe care în acest moment pot doar să o speculez, dat fiind că, așa cum îl cunosc, Săndel Dumitru nu va rezista tentației de a creiona alte și alte „memorii”, grație unor înzestrări intelectuale cu totul speciale, deopotrivă native, dar și dezvoltate printr-o lectură luxuriantă și documentare neobosită în arhive și biblioteci europene) este depășită doar de fluxul de informații pe care îl conține. În lipsa unui racord cronologic sau al unei disocieri tematice scolastice, cititorul este „condamnat” să parcurgă o paletă documentară extinsă, relativă la varii aspecte din trecutul Galațiului: oameni, locuri, monumente, fapte (istorice). Am mai spus-o, stilul acesta de lucru este mai puțin compatibil cu lectorul grăbit, trăitor în secolul vitezei, pe care lipsa unui cuprins judicios întocmit sau a unor elemente ajutătoare (indici de pildă) îl frustrează, atingerea informației pe care o caută supunându-l la preludiul unui bagaj informațional „aprioric”. Nu este nici un dubiu, frustrarea va deveni destul de repede curiozitate, iar curiozitatea va deveni cunoștință…

Volumul „Culisele Securității”, al gazetarului – pamfletar gălățean Pompiliu Comșa (Corespondență de la scriitorul Săndel Dumitru, autorul lucării  „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc”)

Altfel, acesta este stilul pe care Săndel Dumitru, un răzvrătit din corsetul scolastic, l-a impus cititorilor săi, un stil care poate deschide alte orizonturi pentru acei cercetători care o să dorească și o să îndrăznească să-și țină „cetitorul” aproape de imensa muncă a cercetătorului și de febrilitatea trăirilor istoricului. Subliniez că abordarea de acest tip reprezintă o opțiune absolut voluntară a acestui autor, plin de personalitate, o noutate surprinzătoare în lumea sciitorilor clasici de istorie, nicicum lipsa cunoașterii alcătuirii „academice” a unui demers monografic, scriitorul purtând aureola unei culturi absolut excepționale și care se remarcă imediat. Rigorile științifice îi sunt bine cunoscute, dar le ocolește subtil cu bună știință, poate și din dorința de a nu fi asociat cu „istoricii” zilei, autoproclamați cu un impact minim asupra scoaterii la lumina tiparului a trecutului Galațiului… Acestea fiind spuse, iată că lucrarea de față deja o demonstrează cu prisosință, există o pulsație istoriografică certă în Galați, chiar un câmp fertil de cercetare.

Dispariția unui mare istoric, care a fost fără îndoială profesorul Paul Păltănea, nu a lăsat pradă aridității acest câmp, după cum publicarea unei cărți acestea de istorie nu închide câtuși de puțin proiecțiile altora asupra trecutului, ba din contră, deschide oportunitatea umplerii unor noi și noi file de vibrație intelectuală majoră… Numaidecât să-i facem autorului o meritată urare: Auguri maestre, auguri!

Dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei Carol I, Cercetător științific gr. II la Centrul de Studii Dunărene al Academiei Române, Conferenţiar universitar la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (Republicii Moldova)

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului