Editura Publisol lansează volumul „Față în față cu America” – o mărturie complexă a subtilităților diplomației internaționale

Editura Publisol adaugă în portofoliul său o apariție editorială remarcabilă, „Față în față cu America”, de A. Adjubei, N. Gribaciov, L. Ilicev. Această lucrare vine să ofere cititorilor o perspectivă profundă și detaliată asupra interacțiunilor dintre Est și Vest în perioada Războiului Rece, printr-o analiză minuțioasă a dialogurilor și întâlnirilor dintre liderii sovietici și americani. Cartea se bazează pe documente de arhivă și pe mărturii ale celor care au fost direct implicați în evenimentele descrise, oferind astfel o imagine completă și autentică a dinamicii relațiilor dintre cele două superputeri. Autorii, A. Adjubei, N. Gribaciov, și L. Ilicev, sunt recunoscuți pentru expertiza lor în domeniul istoric și diplomatic, iar în această lucrare reușesc să surprindă esența unei ere definitorii pentru politica mondială.

„Față în față cu America” explorează nu numai întâlnirile oficiale și negocierile dintre liderii statelor, ci și influența culturală și ideologică reciprocă, oferind cititorilor o perspectivă largă asupra impactului acestor relații asupra cursului istoric mondial. De la discuțiile tensionate din culisele summiturilor internaționale până la schimburile de idei care au modelat politici globale, cartea este o mărturie a complexității și a subtilităților diplomației internaționale. În septembrie 1959, Nikita Hrușciov, președinte al Consiliului de Miniștri al URSS și prim-secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, efectua la invitația președintelui SUA, Dwight Eisenhower, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Această carte este povestea acelor zile, pe care propaganda sovietică a țesut-o cu multă determinare folosind formula consacrată: puțin adevăr, la care se adaugă felurite alte ingrediente.

În iulie 1959, cu ocazia Expoziției Naționale Americane care urma să se deschidă în Parcul Sokolniki din Moscova, au avut loc o serie de întrevederi între vicepreședintele SUA, Richard Nixon, și președintele Consiliului de Miniștri al URSS, Nikita Hrușciov. Întrevederile, cunoscute sub numele de Dezbaterea din bucătărie, au constituit un bun prilej pentru cei doi oameni politici să aducă argumente în favoarea superiorității sistemelor lor politice, dar și pentru o invitație surprinzătoare pe care vicepreședintele american i-a transmis-o liderului de la Kremlin: să viziteze Statele Unite.

În august 1959, președintele Dwight Eisenhower a anunțat oficial vizita lui Hrușciov în SUA, care avea să înceapă în 15 septembrie și să dureze 13 zile. O vizită pentru care Hrușciov avea nevoie de o schimbare de imagine pentru a atenua impresia făcută în lumea liberă de sumbra amenințare „Vă vom îngropa!”, lansată în 18 noiembrie 1956 la o recepție la Ambasada Poloniei din Moscova în fața ambasadorilor țarilor occidentale. Mostra de atroce propagandă, Față în față cu America prezintă turul de forță al liderului de la Kremlin printr-o America ce se lasă sedusă de șarmul irezistibil al președintelui roșu. Hrușciov este dezinvolt, atent la nuanțe, amabil, cuceritor chiar, dar și letal atunci când o cer imprejurările. Se pricepe la porumb, la porci, la computere, la oțel, la absolut orice. Își surclasează cu fiecare ocazie amfitrionii americani. Dă sfaturi, ceartă, încurajează, dar mai ales le aduce aminte gazdelor sale că țara lui, marea Uniune Sovietică, este cea care a lansat primul sputnic și prima rachetă care a ajuns pe Lună. Și că, oricum, în șapte, poate zece ani, Uniunea Sovietică va depăși SUA la toate capitolele. Pentru că acesta este mersul istoriei, credea el.

„Față în față cu America” este destinată nu doar pasionaților de istorie și studii politice, ci și unui public larg, interesat de înțelegerea forțelor care au modelat lumea contemporană. Lucrarea impresionantă reprezintă o contribuție valoroasă la literatura de specialitate și un instrument esențial pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine perioadele de tensiune și colaborare care au definit a doua jumătate al secolului XX. Cartea este disponibilă pe site-ul editurii Publisol și în librării.

Notă. Ale articole asociate Editurii Publisol în Jurmnalul Bucureștiului

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity)

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului