Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) „PACS (Pact Civil de Solidaritate)” francez – Parteneriatul civil român – o...

„PACS (Pact Civil de Solidaritate)” francez – Parteneriatul civil român – o realitate europeană care întârzie în România. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Parteneriatul civil este o formă legală de recunoaștere a cuplurilor necăsătorite–atât heterosexuale, cât și de același sex. Nu este căsătorie, dar oferă protecție juridică minimă pentru viața comună: decizii medicale, moștenire, proprietate comună, pensie de urmaș etc. Practic, este o plasă de siguranță legală pentru viața reală. Aproape întreaga Uniune Europeană a adoptat deja această protecție, și în ultimii 20 de ani au introdus fie căsătoria egală, fie parteneriatul civil. Țările care au căsătorie egală (sau echivalent complet) sunt: Franța, Germania, Spania, Italia (uniuni civile puternice), Olanda (a fost prima țară din lume), Belgia, Portugalia, Irlanda, Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Islanda, Luxemburg, Slovenia, Croația, Grecia (recent), Estonia (recent). Exemplul cel mai relevant este Letonia, care în 2024 a adoptat legea uniunilor civile, oferind drepturi precum vizite la spital, beneficii sociale și fiscale.

Nota redacției. PACS (Pacte Civil de Solidarité) sau Pactul Civil de Solidaritate este o formă de parteneriat civil reglementată prin lege, votat pe 15 noiembrie 1999 de către guvernul Lionel Jospin). Acesta reprezintă un contract încheiat între două persoane fizice majore, de sexe diferite sau de același sex, pentru a-și organiza viața comună, având caracteristicile principale:

  • Este un contract civil care oferă un cadru legal cuplurilor care nu doresc sau nu pot să se căsătorească, oferind drepturi și obligații similare, dar mai flexibile decât cele ale căsătoriei.
  • Două persoane majore (indiferent de sex), cu condiția să nu fie deja căsătorite sau într-un alt PACS și să nu aibă legături de rudenie apropiate.
  • Efecte juridice și fiscale
    • Impozitare. Permite declararea comună a veniturilor (taxare comună).
    • Patrimoniu. Partenerii pot alege regimul separării bunurilor sau al indiviziunii.
    • Protecție socială. Partenerii pot beneficia de asigurarea de sănătate a celuilalt sau de alte facilități sociale.
  • Procedura de reziliere este mult mai simplă și rapidă decât divorțul, putând fi făcută prin voința ambilor parteneri sau unilateral, printr-o simplă declarație la primărie sau la notar.
În România, deși au existat mai multe propuneri legislative pentru introducerea parteneriatului civil sub diverse forme (inclusiv inspirate de modelul francez PACS), legislația actuală nu recunoaște oficial această instituție. Codul Civil român reglementează logodna și căsătoria, dar nu oferă un statut juridic echivalent pactului de solidaritate pentru cuplurile de același sex sau de sexe diferite care conviețuiesc fără a fi căsătorite. 

Pactul Civil de Solidaritate (PACS), un angajament de tip matrimonial cu obligații minime și cu eficacitate maximă în viața de cuplu (Corespondență de la Prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite și Poliția Capitalei la Paris)

După aceste schimbări, doar 5 state UE au rămas fără niciun fel de protecție legală pentru cupluri: România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Lituania. România este, deci, în ultimul grup rămas. Situația juridică este deja foarte clară la nivel european:

Europa nu obligă România să introducă căsătoria egală, dar obligă România să ofere o formă legală de protecție, iar parteneriatul civil este soluția minimă și rezonabilă. Ce înseamnă în practică lipsa acestei legi? Pentru cuplurile necăsătorite din România–indiferent de orientare–statul spune, juridic: nu sunteți familie, iar consecințele reale sunt dramatice:

  • În situații medicale partenerul nu poate decide tratamente medicale, nu poate semna acorduri medicale, nu poate primi informații despre starea pacientului, nu poate să-l viziteze liber la terapie intensivă
  • În caz de deces, partenerul nu are drept de moștenire, nu are drept la pensie de urmaș, nu are drept la locuința comună, nu are drept de organizare a înmormântării
  • După zeci de ani împreună, legal sunt „străini” deoarece în viața de zi cu zi nu  există: bunuri comune protejate, protecție la separare, drept de întreținere, protecție juridică pentru copii crescuți împreună. Statul ignoră efectiv existența familiei reale

Parteneriatul civil nu este „o lege pentru o minoritate” (PACS/Pact Civil de Solidaritate), aceasta este una dintre cele mai importante clarificări. Parteneriatul civil ar proteja:

  • cupluri heterosexuale care nu vor să se căsătorească
  • cupluri care trăiesc împreună de ani de zile
  • persoane văduve care nu doresc să se recăsătorească
  • cupluri mixte internaționale
  • persoane în vârstă
  • părinți care își cresc copiii fără a fi căsătoriți

Este o necesitate pentru realitatea socială modernă iar avantajele adoptării unei legi a parteneriatului civil înseamnă:

  • Protecție umană minimă-oamenii nu mai rămân fără drepturi în momente critice: boală, accident, deces
  • Reducerea proceselor în instanță-astăzi, multe situații ajung în tribunale. O astfel de lege ar reduce birocrația și costurile
  • Respectarea obligațiilor europene-România ar evita condamnări și sancțiuni viitoare
  • Stabilitate socială-familiile recunoscute legal sunt mai stabile și mai protejate economic
  • Modernizarea cadrului juridic-societatea românească s-a schimbat și legea trebuie să reflecte realitatea

Semnalul politic există deja – adoptarea recentă a legii împotriva femicidului arată că actuala conducere poate răspunde unor nevoi sociale reale. Parteneriatul civil nu este o revoluție, este un pas firesc de protecție juridică și umană. Discuția despre parteneriatul civil nu este despre ideologii, este despre ce se întâmplă când cineva iubit ajunge la spital și nu ai voie să fii lângă el. Este o discuție despre drepturi, despre siguranță, despre demnitate și despre protecția familiei–indiferent de forma ei. Europa a făcut deja acest pas. România nu mai poate amâna la nesfârșit.În timp ce această discuție capătă tot mai multă forță, societatea civilă s-a mobilizat deja. O petiție pentru adoptarea legii parteneriatului civil, lansată pe platforma civică Declic, a fost semnată deja de 85 de asociații, organizații și fundații, iar valul de susținere crește de la o zi la alta. Ne-am alăturat și noi acestui demers și încurajăm fiecare persoană să semneze. Uneori, schimbarea începe cu un gest simplu-o semnătură-care spune că nimeni nu ar trebui să rămână fără dreptul de a fi lângă persoana iubită în cele mai grele momente ale vieții. Semnează aici.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…