Ariile protejate și războaiele – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legată de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației: oadd.ro 

Ariile protejate și războaiele reprezintă o asociere care pare, la prima vedere, nefericită și contradictorie. Scopul principal al ariilor protejate este conservarea biodiversității, a peisajelor naturale și a patrimoniului ecologic pentru generațiile prezente și viitoare. În schimb, războiul este asociat cu distrugerea, instabilitatea și prioritizarea obiectivelor militare în detrimentul altor valori sociale, culturale sau naturale. În timpul conflictelor armate, atenția este concentrată asupra victoriei militare și a supraviețuirii, iar protecția mediului devine adesea o preocupare secundară. Condamnabila agresiune rusească a făcut ca, justificabil, știrile din mass-media privitoare la Rusia și Ucraina să aibă legătură doar cu războiul.  În pofida tragismului situației, ca un apel la o normalitate după care tânjim cu toții, o prezentare a ceea ce se mai întâmplă în domeniul ariilor protejate din cele două țări, ne-ar îndepărta de zicerea unui proverb ucrainean: „Frica de moarte înlătură bucuria de a trăi”…

În 1917 a fost constituită ceea ce este acum Rezervației Naturale de Stat Barguzinsky, prima de acest gen din Rusia. Situată în Republica Buryatia, pe malurile Lacului Baikal, într-o zonă muntoasă acoperită de păduri de conifere, rezervația a fost întemeiată, pentru început, cu scopul protejării samurului (Martes zibellina), vânat în exces în acea perioadă, pentru blana sa prețioasă, numită și „aurul moale”. Mai corect ar fi să spunem că Rezervația Barguzinsky este o zapovednik, adică cea mai strictă categorie din sistemul rusesc de arii protejate. 

Rusia nu este doar o țară ci, datorită dimensiunilor sale fără egal, reprezintă un „continent” ale cărui arii protejate sunt clasificate după un sistem propriu. Există 6 categorii de arii protejate respectiv: zapovednik (ce includ și rezervațiile biosferei), parcurile naționale, parcurile naturale, zakaznik, monumentele naturii și parcurile dendrologice/grădinile botanice. O caracteristică a ariilor protejate rusești este că proprietatea terenului este a statului, existând doar unele excepții, precum cele legate de așezările umane aflate în interiorul acestora. Filozofia din spatele întemeierii sistemului rusesc de arii protejate a fost enunțată simplu, la vremea respectivă, de conservaționistul Grigory Kozhevnikov: „Nu e nevoie să înlocuim nimic, să adăugăm ceva, să îmbunătățim ceva. Natura trebuie lăsată singură, iar noi putem observa rezultatele.” 

Zapovednik sunt arii protejate de importanță federală, în limitele cărora mediul înconjurător este păstrat în starea sa naturală, iar activitățile economice sau de altă natură sunt complet interzise. Parcurile naționale reprezintă areale de importanță federală, în interiorul cărora există zone în care este interzisă desfășurarea de activități umane  zone în care unele activități economice sau de altă natură sunt permise, cu limitări.

Parcurile naturale au un regim asemănător parcurilor naționale, doar că decizia înființării și administrării ulterioare revine entităților statale constituente ale Federației Ruse. Zakaznik pot fi de importanță federală sau regională, putând fi dedicate conservării peisajelor sau elementelor de factură botanică, zoologică, paleontologică, hidrologică sau geologică. Monumentele naturii, care pot fi de importanță federală sau regională, sunt dedicate protejării unor complexe sau obiective naturale unice, de neînlocuit, valoroase din punct de vedere ecologic, științific, cultural și estetic. În prezent, în Federația Rusă există aproximativ 13 mii de arii protejate de importanță federală, regională și locală, dintre acestea 237 de zone protejate sunt de importanță federală, respectiv 109 zapovednik, 65 parcuri naționale și 63 zakaznik.

Dacă ar fi să ne amintim contextul istoric, în 1917 Rusia era implicată în Primul Război Mondial, suferind pierderi grele atât din punct de vedere uman cât și material. Situația internă era și ea dezastruoasă, astfel că în februarie 1917 a izbucnit revoluția, soldată mai întâi cu abdicarea țarului și mai apoi cu instaurarea dictaturii bolșevice. Cu toate acestea, la 11 ianuarie 1917 țarul Nicolae al II-lea a semnat decretul de înființare a Barguzinsky Zapovednik…

În prima zi a anului 2022, cu o lună înainte de începerea războiului, președintele Ucrainei a semnat decretul de înființare a Parcului Național Pushcha Radzivila (Pădurea Radzivila), cea mai nouă arie protejată ucraineană, situată în Polesia, în bazinul râului Pripyat. Regiunea Polesia se întinde pe mai mult de 18 milioane de hectare, fiind împărțită între Belarus și Ucraina. Pripyatul și afluenții săi generează cea mai mare suprafață de mlaștină interioară și cea mai mare regiune de luncă inundabilă a Europei, o zonă sălbatică, greu accesibilă, cu o biodiversitate remarcabilă, motiv pentru care râul mai este denumit și „Amazonul” Europei. Marile carnivore și erbivore europene sunt prezente, zona este un paradis pentru păsări, mai ales pentru cele migratoare care opresc în Polesia, în fiecare an, pentru a se odihni, a se hrăni și a se reproduce.

Noul parc, cu o suprafață de mai bine de 24.000 de hectare asigură conectivitatea cu ariile protejate aflate de o parte și de alta a frontierei dintre Ucraina și Belarus. Înființarea parcului se datorează proiectului „Polesia-wilderness without frontiers” derulat de patru organizații respectiv BirdLife Belarus, Ukrainian Society for the Protection of Birds, British Trust for Ornithology și Frankfurt Zoological Society prin care se dorea extinderea ariilor protejate existente în Polesia cu încă 100.000 de hectare și adoptarea de măsuri care să conducă la îmbunătățirea managementului conservativ pe 1 milion de hectare. Cu toate acestea, în pofida efortului făcut de Ucraina, suportul necondiționat cu care Bielorusia sprijină invazia rusească a condus, din păcate, la sistarea cooperării transfrontaliere dintre conservaționiștii ucraineni și cei bieloruși, în vederea păstrării intacte a sălbăticiei din Polesia.

Efectele războiului din Ucraina asupra ariilor protejate sunt deosebit de grave, deoarece numeroase zone naturale valoroase s-au aflat direct în calea operațiunilor militare. Conflictul a afectat parcuri naționale, rezervații naturale, păduri, zone umede și habitate ale unor specii rare de plante și animale. Potrivit autorităților ucrainene și organizațiilor internaționale de mediu, o parte semnificativă a patrimoniului natural al țării a fost expusă distrugerilor cauzate de bombardamente, incendii și activități militare. Exploziile, construirea fortificațiilor, deplasarea vehiculelor militare și detonarea minelor au distrus vegetația și au fragmentat ecosistemele. Multe animale au fost alungate din habitatele lor, iar speciile sensibile la zgomot și la prezența umană au fost afectate de stres și de reducerea spațiilor de reproducere.

Războiul a provocat, de asemenea, numeroase incendii de vegetație. În regiunile ocupate sau aflate în apropierea frontului, incendiile au cuprins mii de hectare de păduri și stepe, afectând biodiversitatea și reducând capacitatea ecosistemelor de a se regenera. În unele cazuri, echipele de intervenție nu au putut acționa din cauza pericolului reprezentat de lupte și de munițiile neexplodate. Un alt efect important îl reprezintă poluarea mediului, resturile de muniție, combustibilii, substanțele chimice și materialele rezultate în urma distrugerii infrastructurii au contaminat solul și apele. Aceste poluări afectează atât flora și fauna, cât și comunitățile umane care depind de resursele naturale din aceste zone. De asemenea, administrarea ariilor protejate a devenit extrem de dificilă. În multe rezervații, activitățile de monitorizare și conservare au fost suspendate, iar personalul a fost evacuat sau și-a redus activitatea. Lipsa supravegherii a crescut riscul de braconaj, exploatare ilegală a lemnului și alte activități care afectează ecosistemele.

Cel mai elocvent exemplu este Rezervația Biosferei Askania-Nova, apropiată geografic de noi,  unul dintre cele mai valoroase teritorii protejate din Europa, celebru pentru cea mai mare întindere de stepă virgină din Ucraina și pentru populațiile sale de cai ai lui Przewalski, antilope saiga, zimbri și alte ungulate rare. De la ocuparea regiunii Herson de către forțele ruse în 2022, rezervația a suferit pierderi semnificative. Prezența militară, incendiile, zgomotul aeronavelor și reducerea activităților de conservare au creat condiții nefavorabile pentru supraviețuirea și reproducerea antilopei saiga. De asemenea, proiectele de reintroducere a saigăi în alte zone de stepă ale Ucrainei au fost suspendate din cauza războiului. Rezervația găzduia una dintre cele mai importante populații de cai ai lui Przewalski, având un rol esențial în salvarea speciei de la dispariție, doar că, în timpul ocupației, mai multe exemplare au fost transferate ilegal către Crimeea și Rusia. 

Până în august 2024, peste 3.500 de hectare din teritoriul rezervației au fost afectate de incendii, dezastruoase pentru un ecosistem de stepă, fiind afectate vegetația, cuiburile păsărilor și sursele de hrană ale erbivorelor mari. Această rezervație ucraineană ilustrează perfect modul în care războiul afectează biodiversitatea și programele de conservare dezvoltate timp de peste un secol. Transferul ilegal al cailor lui Przewalski și al altor specii rare, degradarea habitatelor prin incendii și poluare, precum și întreruperea activităților științifice transformă această Rezervație a Biosferei într-un exemplu dramatic al impactului conflictelor armate asupra patrimoniului natural. 

În 1864, în plin Război Civil, Abraham Lincoln a semnat Yosemite Valley Grant Act, considerat a fi actul de naștere al primei arii protejate în accepțiune modernă, prin care Valea Yosemite și Arboretul de Sequoia Mariposa erau cedate Statului California, „cu condiția expresă ca terenurile să fie deținute pentru uz public, resort și recreere.” În ianuarie 1917, în plină conflagrație mondială și sub spectrul unui război civil, în Rusia s-a constituit prima arie naturală protejată, pentru ca la 105 ani distanță, în pofida iminenței unui conflict, Ucraina să înființeze un nou parc național la granița „fierbinte” cu un aliat fidel Rusiei. Ce-ar fi dacă am propune omenirii un nou slogan împotriva conflictelor: „Faceți arii protejate, nu război!”?

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)