Acasă Pamflet politic „Apa fântânilor secate de secătura egoismului uman” (compliment pamfletic de factură socială...

„Apa fântânilor secate de secătura egoismului uman” (compliment pamfletic de factură socială etică-morală) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Omenirea  se confruntă  astăzi cu  răzvrătirea apei, atât la  scară mondIală cât și la cea locală,  pe  cei  cărora le  potolește setea cea trupească  și cea  mentală, dar nicidecum nu le poate potoli  și setea risipirii ei dezordonată de egoismul, individualismul  iresponsabil  adăpat la treuca lăcomiei peste puterile naturii de a o  satura și  satisface. Problema apei a devenit una acerbă, incisivă, aproape  transformată într-o adevărată Dilemă rezolvarea căreia constă tocmai în soluționarea  și înlăturarea  tuturor racilelor nefaste stăpânitoare  a felului de a fi al ființei umane. Cauzele  situații globale și locale a iresponsabilității sunt bine  cunoscute dar  dezmățul, dezordinea și  lăcomia  umană întrec orice limite  în stare să întunice mințele și rațiunea celor care au provocat-o precum și cele mai  puternice frici  de  conscințele imediate  și  de  durată ale lor.

Pe plan local geografic vorbind la spațiul pe care îl populăm apa fântânilor menite să îndestuleze poftele neânsetate și la propriu și la figurat de curățenie, răcoare, prospețime  și vitalitate devine tot msi tulbure dar și mai sărracă și săcetoasă proporțional cu semnificația antinomiilor acestor noțiuni, astfel încât mentalul  colectiv dar și cel ndividual își perd transparența în  oglinda apei tulbure a  fântțnilor în care vrea să-și deslușească chipul fizic, astfel subiectivizat tot mai palid și nesențial. Din  experiența  proprie, multiplicată la multe alte experiențe de acest fel, punr în  evidență acest handicap uman că oricum, în oricare situație, în orice ambianță circumstanțială raportată la sine și prin sine și la apa fântânii care-i alimentază setea, omul se comportă irațioal și risipitor față de  vigoarea fluidă pe  care trebuie s-o ptotegeze ca  ochii fin cap-fântâna casei sale cu izvorul ei de adâncime subterană, fântâna  mai multor case și  familii în  deplină cunoștință de cauză și în cunoștința păstrării neatinse a tuturor contribuțiilor curgătoare de orice natură ce le asigură plinul mereu refăcut/reconstitut natural după consumare.

Șochază faptul când oamenii din exces de zel, conduși și presați de un egoism și individualism axacerbat și un egocentrism paupetizant închiși în găoacea închistată și încorestată de aceste racile păgubitoare de caracter și voință, transfomate  într-o temniță a  propriilor  realități,  având acces liber la o  fântână plină cu apă aflată la distențe de cel mult 50 de metri, fiecare își face în ograda lui, strict în apropierea pereților casei  încă o fântână proprie separat. Astfel apar alte zece  fântâni.  Se sapă astfel o fântână proprie în loc de o fântână a tuturora, deja existentă, devenită proprie pentru fiecare  când iau apă din ea și care îi îndestulează pe toți deopotrivă din abundența ei nedistribută și necaptată de alte zece fântâni care, de data aceasta, crează artificial o nouă situație din lăcomia și egoismul celor zece indivizi nesăbuiți, din care cauză izvoarele locale astfel distribuite, împărțite și  împăienjenite nu sunt în stare să alimeneze  și să asigure cu plinul ei nici una dintre ele, inclusiv pe cea cândva  comună pentru toți și  plină  cu  apă.

În  acest fel, nesățioșii și egoiștii, toți ca unul au plătit cu secarea  tuturor  fântânilor și setea lor nerozenia, lăcomia, risipa,  ignoranța, individalismul și egoismul lor peste marginile simțului omenesc, al sovestei și solidarității umane. Fenomenul ca atare poartă un caacter de uzură pe multiple planuri ale activităților umane, cea mai evdentă și de învățătură fiind secarea apelor odată cu secarea sufletelor secetoase de responsabilitate, cumsecădenie, echilibru echitate și adevăr. Astfel apa  dintr-un bun natural accesibil pentru toți se transformă din ce în ce  mai mult într-un bun de lux, scump, pentru mulți insuficentă și  chiar inaccesibilă din toate  punctele  de  vedere, înlocuită în schimb  cu un „bun” fals cu caracter  înșelător  fariseic, imoral și violator de destine umane-izvoarele și fântânile secate.

Fenomenul  ca  atare se petrece la scară  modială treptat, pe  neprins  de veste dar  totuși vizibl, sistematic și ireversibil în alte contexte și dimensuni geografice: continentale, regionale, zonale-toate pornite din  contextele locale de milioane la  prima vedere/constatare nesemnificative și neesesențiale, dar care toate înmpreunate transformă multiplile probleme locale  ale apei într-un  colos uriaș planetar numit crima împotriva apei-elixirul vieții și al vitalității planetei Pământ-Raiul  Universului, transformat de iresponsabilitatea, nesăbuința și risipa lumii într-o Megadilemă-preambulul intrări în Anticamera polului opus Raiului. Clopotele avertizării marelui pericol  bate  din  ce  în  ce  mai  puternic și  amenințator, dar se pare că neândeajuns  de puternic ca să  trezească conștiințele din somnul nepăsării, indiferenței și nemerniciei. Apa  este orgnismul viu și sfânt care nu iartă pe tulburătorii și secătorii ei lipsindu-i de orce șansă de supravețuire.

Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporaneInteresul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţificăOfranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)