Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
La final de an, nu e momentul pentru lozinci, ci pentru adevăr. Momentul să privim cu onestitate ce am reușit să facem, ce ne-a durut și ce mai avem încă de făcut. Anul 2025 a fost un an complicat pentru țara noastră, prețurile au crescut, taxele s-au înăsprit, iar presiunea asupra oamenilor obișnuiți a devenit tot mai greu de dus. Pentru mulți, traiul zilnic s-a transformat într-o luptă de rezistență: facturi mai mari, coșuri mai mici, speranțe mai fragile. Și totuși, această realitate nu a apărut din senin.
Ani la rând, banii acestei țări au fost risipiți, furați și prost administrați, iar prea puțini dintre cei responsabili au fost vreodată trași la răspundere. Timp de peste trei decenii, numeroase privatizări și decizii economice au lăsat în urmă suspiciuni grave de abuz, interese ascunse și îmbogățiri pe seama bunului public. Politicieni, grupuri de interese și rețele de influență au slăbit economia României, în timp ce instituțiile care ar fi trebuit să protejeze interesul public au eșuat, de multe ori, să acționeze ferm. Am ajuns într-un punct în care economia României seamănă cu un tub de pastă de dinți stors până la ultima picătură–iar acum cineva încearcă, cu efort și răbdare, să împingă înapoi câte puțin din ceea ce a curs. Nu e un proces spectaculos. Nu e rapid. Dar este necesar.
Reconstrucția nu se face peste noapte. Se face cu pași mici, uneori dureroși, dar corecți. În ciuda tuturor dificultăților, societatea civilă însă nu a tăcut. Oameni, organizații, voluntari au continuat să fie acolo unde statul a întârziat: lângă copii vulnerabili, persoane cu dizabilități, vârstnici uitați, comunități fragile.
- Am văzut mai multă solidaritate. Mai mult curaj de a vorbi.
- Mai mult refuz de a accepta nedreptatea ca „normalitate”.
- Am construit, am documentat, am protestat, am ajutat.
Poate nu chiar suficient pentru a schimba totul, dar destul pentru a dovedi că România nu este doar suma problemelor sale, ci și a oamenilor ei buni.
- Nu toate luptele au fost câștigate.
- Instituțiile încă se mișcă greu.
- Birocrația încă strivește inițiativele.
- Inegalitatea crește, iar cei vulnerabili plătesc cel mai scump preț.
- Și poate cel mai grav: oboseala socială.
- Oamenii sunt epuizați de promisiuni, de crize, de tranziții care par nesfârșite.
- Dar oboseala nu înseamnă capitulare. Este doar dovada că am dus mult.
Unul dintre cele mai șocante momente ale anului, documentarul „Justiție capturată”, a pus pe masa societății întrebările pe care mulți le șopteau de ani de zile. Ancheta Recorder nu s-a limitat la a expune probleme tehnice-precum tărăgănarea dosarelor sau controlul exercitat de grupuri de interese-ci a devenit un catalizator social. Reacțiile au fost pe măsură: de la mii de oameni ieșiți în stradă, până la preluarea materialului de către televiziunea națională și mobilizarea Parlamentului și a Guvernului pentru soluții legislative. Acest demers a demonstrat că justiția nu este slăbită doar prin atacuri directe, ci mai ales prin uzură și opacitate, transformând lupta pentru statul de drept într-o prioritate națională asumată. Mai mult decât un material jurnalistic, documentarul a fost o oglindă. O oglindă incomodă, dar necesară.
Și reacțiile pe care le-a stârnit–dezbateri, poziții publice, discuții aprinse–arată că societatea românească încă are un reflex sănătos: acela de a nu lăsa adevărul să treacă neobservat. Justiția nu este un lux. Este temelia oricărei economii care vrea să se vindece. Ce putem face noi acum?
- Putem continua.
- Putem cere transparență.
- Putem susține comunitățile locale.
- Putem proteja copiii, drepturile minorităților, demnitatea umană.
- Putem construi instituții mai curate și relații sociale mai drepte.
- România nu se vindecă prin magie, se vindecă prin oameni care nu renunță.
Intrăm într-un nou an nu cu iluzii, ci cu o speranță matură: că suntem, în sfârșit, pe drumul greu, dar corect, al reconstrucției.
- Știm că va dura.
- Știm că va costa.
Dar știm și că adevărata schimbare nu vine din sloganuri, ci din muncă, onestitate și solidaritate. Și atâta timp cât aceste valori mai există, România nu este pierdută.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
