1.jpg)
Discriminarea poate lua forme subtile sau deschise și afectează în mod direct accesul la educație, locuri de muncă, servicii medicale și drepturi fundamentale. De exemplu, discriminarea pe bază de rasă sau etnie este adesea asociată cu segregarea și lipsa accesului la resurse, în timp ce discriminarea de gen continuă să împiedice femeile să beneficieze de oportunități egale în carieră și în viața socială. Incitarea la ură este acel tip de discurs care promovează violența, disprețul sau intoleranța față de anumite grupuri, bazându-se pe prejudecăți rasiale, religioase sau sociale. Acest tip de discurs este foarte periculos pentru că poate duce la acțiuni violente, încurajând un climat de nesiguranță si instabilitate.
Mediul online a amplificat problema incitării la ură, platformele de social media devenind adesea spații unde mesajele de ură se răspândesc cel mai rapid. Algoritmii acestor platforme contribuie, uneori, la amplificarea acestui gen de mesaje, oferind vizibilitate conținutului extremist care găsește rapid adepți. În consecință, multe state și organizații internaționale au început să impună reglementări stricte și o anumită cenzură pentru a limita acest fenomen. Anumite platforme de social media pun la dispoziția utilizatorilor opțiuni de raportare și prevenire a abuzului și spamului.
Toate platformele digitale ar trebui să-și asume responsabilitatea de a monitoriza și înlătura conținutul care incită la violență și discriminare iar guvernele ar trebui să adopte politici și legi care să prevină și să sancționeze incitarea la ură. Inițiative precum Codul de conduită al Comisiei Europene privind combaterea discursului de ură pe internet sunt exemple concrete ale eforturilor internaționale de a reduce impactul acestui fenomen. Infracțiunile motivate de ură, cunoscute și sub denumirea de „hate crimes”, reprezintă o formă extremă de violență împotriva persoanelor sau proprietăților acestora, bazată pe prejudecăți. Astfel de infracțiuni pot include atacuri fizice, vandalism, amenințări sau hărțuire, iar victimele sunt de obicei alese pe baza apartenenței lor la un anumit grup social, etnic sau religios.
Conform rapoartelor internaționale, infracțiunile motivate de ură sunt în creștere în multe părți ale lumii. Spre exemplu, în Statele Unite, crimele motivate de ură împotriva afro-americanilor, asiaticilor și evreilor au crescut semnificativ în ultimii ani. În Europa, imigranții, refugiații și musulmanii sunt deseori ținte ale atacurilor motivate de ură. Eforturile de combatere a acestor infracțiuni necesită un cadru legal robust, dar și programe educative și de conștientizare care să descurajeze prejudecățile și intoleranța. În multe țări, s-au implementat legi specifice care agravează pedeapsa pentru infracțiuni motivate de ură, reflectând gravitatea acestui tip de violență.
În timp ce eforturile de combatere a infracțiunilor motivate de ură împotriva refugiaților și musulmanilor sunt esențiale pentru protejarea demnității și siguranței acestora, este la fel de important să subliniem că toleranța și protecția oferite de statele gazdă nu implică dreptul refugiaților de a- și impune propriile legi sau de a acționa contrar regulilor și valorilor locale. Fiecare individ, indiferent de proveniență, trebuie să respecte legislația și normele țării în care este primit. Toleranța și respectul sunt bilaterale, iar integrarea într-o nouă societate înseamnă adoptarea normelor și respectarea legilor acesteia, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți sau ordinii publice.
Combaterea discriminării, a incitării la ură și a infracțiunilor motivate de ură nu se poate realiza doar prin intermediul legilor. Un factor esențial în prevenirea acestor fenomene este educația. Educația pentru drepturile omului și promovarea toleranței sunt fundamentale pentru construirea unei societăți mai juste și mai incluzive. Programele educative care încurajează respectul față de diversitate, empatia și solidaritatea pot ajuta la prevenirea discriminării și a urii. Campaniile de conștientizare publicate, organizate de guverne, ONG-uri și organizații internaționale, sunt esențiale pentru a educa societatea cu privire la impactul devastator al urii și intoleranței.
La nivel global, organizații precum Națiunile Unite, Uniunea Europeană și Consiliul Europei joacă un rol esențial în promovarea drepturilor omului, combaterea discriminării și a infracțiunilor motivate de ură, stabilind standarde internaționale și oferind suport pentru implementarea acestora. La nivel național și local, Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO-ECOSOC-ONU) activează de 34 de ani, contribuind constant la protejarea drepturilor fundamentale și luptând împotriva discriminării, fie prin campanii de conștientizare, fie prin asistență juridică oferită victimelor. Colaborarea între aceste organizații internaționale și cele locale este vitală pentru a asigura că legislațiile sunt aplicate eficient și că victimele discriminării primesc sprijinul necesar.
Prin convenții internaționale, reglementări și inițiative de colaborare, aceste organizații urmăresc să impună standarde precise în materie de drepturi ale omului și să ofere sprijin statelor în implementarea politicilor anti discriminare. De exemplu, Convenția Internațională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială și Convenția împotriva Discriminării Femeilor sunt documente esențiale care oferă un cadru legal pentru combaterea discriminării la nivel internațional. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) joacă un rol cheie în asigurarea respectării acestor drepturi în Europa. În concluzie, combaterea discriminării, a incitării la ură și a infracțiunilor motivate de ură este o provocare globală și o responsabilitate comună. Este esențial ca statele, organizațiile internaționale, și fiecare persoană în parte să se implice activ în combaterea acestor fenomene. Doar printr-o combinație de legislație eficientă, educație și conștientizare publică, putem construi o societate bazată pe respect reciproc, egalitate și justiție.
Corespondenţă de la Amiral Lord Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Amiral Lord Sir prof. dr. av. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Articole asociate
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
