Acasă eCommece - B2C & B2B „Banking Intelligence” cu creatoarea de softuri, informaticiana Elena Unciuleanu

„Banking Intelligence” cu creatoarea de softuri, informaticiana Elena Unciuleanu

Interviu cu Elena Unciuleanu, fondator & CEO la Reporting Center. Absolventă a Facultății de Matematică și Informatică la Universitatea Ovidius Constanța (în limba engleză), de 14 ani Elena Unciuleanu  s-a mutat la București, unde a construit sisteme de raportare pentru mai mult de 20 de bănci. A studiat antreprenoriatul în Statele Unite Ale Americii (nouă incubatoare de business din patru orașe–Atlanta, Boston, Salt Lake City și Chicago), iar acum construiește pe plan local o afacere globală.

  •  Cum ți-a venit ideea de afacere?

Reporting Center a pornit dintr-o pasiune, simțeam că trebuie că creez o platformă care să cuprindă toată experiență pe care am acumulat-o timp de 14 ani în care am construit sisteme de raportare pentru bănci. În 2015, atunci când am elaborat conceptul de business pe baza căruia funcționează astăzi Reporting Center, știam că trebuie să găsesc o metodă prin care să transfer mai departe ce am primit. Astfel, am înființat acest Centru de Excelență „Business Intelligence” în București, ce produce soluții software de raportare pentru piața bancară europeană. Ulterior, am extins acest centru și la Constanța, în domeniul Artificial Intelligence. Celor care se alătură echipei Reporting Center le spun să se pregătească pentru ce e mai bun! Căci au șansa de a intra în culisele unui domeniu exclusivist-Business Intelligence aplicat pe Reglementările Bancare, foarte ofertant pentru cei care au răbdare să își construiască treptat o carieră!

Să faci Raportări Bancare nu e ușor pentru că nu e un domeniu intuitiv. Nu e suficient să fii un bun tehnician, să știi cum s-ar face, fiindcă dificultatea provine din a înțelege exact ce trebuie făcut. Este nevoie să studiezi legislația, să o interpretezi și abia apoi să găsești împreună cu clientul tău formula potrivită pe care să o aplici. Toate acestea, în contextul deadline-urilor strânse impuse de autorități. Adesea, la scurt timp, după ce finalizezi un proiect, afli că legislația se schimbă și trebuie, din nou, să te adaptezi. Acesta este unul dintre domeniile în care informația se moștenește. Cei care au dezvoltat Business Intelligence în altă industrie au nevoie de minim doi ani de acomodare–timp în care să intre în contact cu toate noțiunile de business bancar, să afle despre ele măcar la nivelul de a ști că există. Abia în 4 ani poți spune că ai dobândit cunoștințe solide și poți susține un dialog direct cu reprezentanți din business. Este ca o specializare post-universitară.

  •  Cum ai dezvoltat afacerea (proiectul)?

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, băncile din România trebuiau să se alinieze din punct de vedere al raportării la cerințele emise de EBA (European Banking Authority). Acum opt ani, am studiat în profunzime regulamentele care urmau să devină obligatoriu de implementat și de către băncile românești și am realizat că aplicațiile de raportare existente pe piață nu pot fi configurate ușor pentru a face față la tot ce avea să vină. Efectiv urma să asistăm la o transformare semnificativă pe zona de raportare bancară și am realizat că este nevoie de o platformă complet nouă, care să fie construită direct pe conceptele care urmau să se introducă. Așa a apărut Elite Reporting Platform, o aplicație prin intermediul căreia băncile și instituțiile financiare pregătesc și transmit către autorități raportările obligatorii. Avantajul acestei platforme este că are un kernel elastic, care îi permite să asimileze rapid atât schimbările legislative atât de frecvente, cât și inovația tehnologică. Pe de altă parte, am creat și Elite Command Center, o aplicație ce conține elemente de Banking Intelligence și care se adresează executivilor C-level din bănci. „The playground to express your intelligence” sumarizează experiența pe care această aplicație o oferă deoarece poate fi personalizată în funcție de nevoile executivilor.

  •  Cum ai finantat afacerea (proiectul)?

Am construit această companie de la zero. Am investit inițial doar timpul meu, care ulterior s-a transformat în bani, iar cu acești bani am reușit, treptat, să cresc această afacere în mod organic. Am avut mare noroc că sunt programator și că, în acest domeniu, singura investiție inițială este un laptop. Până acum, nu am acceptat deloc investiție externă. Deși presiunile sunt foarte mari, nu reușesc să mă adun să scriu un Pitch Deck coerent pentru investitor. Parcă am un blocaj când trebuie să îi argumentez altcuiva de pe piață de ce RegTech este o mutare câștigătoare. Pentru mine este prea evident și mi se pare o pierdere de timp să scriu ceva convingător pentru altcineva. Prefer să fac altceva cu timpul meu.

Deși am călătorit mult în America pentru a studia mentalitatea lor în afaceri și știu că în procesul de scalare e înțelept să faci și o infuzie de capital extern, încă nu îmi văd viața alături de un investitor. Simt că misiunea mea de una singură cu Reporting Center încă nu s-a terminat. Probabil că vreau să îmi îndeplinesc viziunea până la capăt, fără influențe externe. Nu vreau să vină cineva din exterior să îmi spună cum ar fi mai bine să acționez, mai ales că eu am deja programate în permanență următoarele cinci mutări și îmi este foarte clar ce trebuie să fac.

  •  Care sunt principalele provocari?

Principalele provocări au fost pe zona de vânzări, pentru că nu am aplicat deloc metodele clasice. Eu nu am alergat niciodată după clienți. Toți clienții noștri au venit singuri, prin recomandare de la alți clienți. Nu am avut nici măcar un angajat în Departamentul de Vânzări. De fapt, nici Departament de Vânzări nu am avut. Produsul nostru este B2B, iar în această piață contează foarte mult conexiunile pe care le ai, oamenii pe care îi cunoști și care trebuie să aibă încredere în tine. La început, problema mea era că eram cu două generații mai tânără decât cei care aveau rol decizional în bănci și nu îi cunoșteam, nu aveam același stil de a gândi și de a face afaceri. Între timp, situația s-a schimbat și au ajuns și cei din generația mea în poziții-cheie; acum îmi este mai ușor, deoarece avem același limbaj, iar ei înțeleg foarte repede impactul pe care îl poate aduce în organizația lor inovația pe care o propun eu.

Pe de altă parte, m-a ajutat foarte mult faptul că sunt programator și că am participat direct la implementări, deoarece primeam feedback direct de la business owneri și puteam modifica instant aplicația astfel încât să le usurez munca. Cred că așa i-am câștigat. Dacă aș fi jucat doar rol de CEO și m-aș fi mulțumit doar cu „second-hand information”, adică dacă aș fi luat pulsul implementărilor doar prin colegii mei, probabil că informația ar fi fost distorsionată, ca la telefonul fără fir, iar aplicația noastră nu ar fi avut același impact.

  • Ce cifra de afaceri ai atins?

Am atins o cifră de afaceri de 1 milion de dolari și în 2019, și în 2020, iar în anul 2021, EBITDA („Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization”) a depășit 0,55Mil$US. Până acum nu m-au interesat rezultatele financiare, ci construirea unor produse inovatoare și diseminarea lor în piață. Practic zona de Research & Development și creșterea bazei de clienți au fost elementele pe care m-am concentrat până acum și de aceea nu este relevant pentru Reporting Center să fie măsurată cu unitatea de măsură a corporațiilor – cifra de afaceri sau numărul de angajați. Reporting Center este un laborator de inovație și îmi doresc să fie măsurat prin gradul de inovație și viteza de implementare.

Creșterea semnificativă a profitului operațional al grupului Asseco SEE (ASEE). EBITDA („Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization”). Sistemul de plăţi interbancare online lansat de către Intesa Sanpaolo Bank grație aplicației de internet banking furnizate de către ASEE. Parteneriat ASEE și Tailent Automation Platform Overview (Robotic Process Automation). Payten, parte a grupului ASEE, principalul partener de distribuție în România al Diebold Nixdorf

  •  Care sunt planurile pentru dezvoltare?

Eu automatizez legislația, care diferă de la țară la țară, iar pentru scalare trebuie să țintesc țările care au legislație comună. Prin urmare, strategia mea este să mă adresez țărilor „unite”: Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe Unite. Aceasta este ordinea în care le-am studiat, începând cu 2018, de când mi-am pus problema scalării. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, și băncile din România au fost nevoite să se alinieze la cerințele europene de raportare. Platforma noastră de raportare, Elite, conține deja un repository cu toate raportările solicitate de EBA. L-am construit deja pentru clienții noștri din România, ceea ce face foarte ușoară scalarea în celelalte țări din Uniunea Europeană, deoarece toate țările din Uniunea Europeană au de raportat același set de raportări: cele emise de EBA.

În 2018, am început să studiez și zona de reglementare bancară din Statele Unite ale Americii, și de atunci revin anual în America pentru a lua pulsul ecosistemului lor de business, care este în continuare cel mai inspirațional de pe glob. Când vine vorba de firmele de software, americanii dau tonul, trendurile, ei scriu cărțile de „How to”. Anul acesta, în 2022, am început să studiez mediul de afaceri din Emiratele Arabe Unite. Am fost prima dată în luna mai și urmează să merg din nou în septembrie, pentru că a fost o surpriză plăcută să descopăr mentalitatea lor de business: și-au propus să crească foarte rapid și de aceea sunt foarte deschiși să atragă local talente externe, să instaleze și la ei soluții la cheie care deja funcționează, care au fost testate pe alte piețe și de care pot beneficia și ei instantaneu. Pentru moment, ne merge foarte bine pe plan local, sunt foarte multe bănci care doresc să înlocuiască aplicațiile de raportare dezvoltate în anii ’90 și 2000 cu o aplicație de ultimă generație. Această cerere pe plan local ne încetinește puțin expansiunea globală, fiindcă preferăm să instalăm cu prioritate într-o piață pe care o cunoaștem.

Notă. Reporting Center este o companie românească fondată în 2015 care oferă soluții software de Banking Intelligence și Raportare către Autorități (BNR, EBA, ANAF, Ministerul de Finante) pentru piața bancară europeană, prin intermediul platformei Elite. Platforma a fost instalată în 11 bănci și 2 instituții financiare non-bancare. Platforma in cloud este folosită deja de 1 FinTech pentru raportarile către BNR și de către 40 de persoane juridice pentru raportarea SAF-T.

Articole asociate

Companiile care nu au depus Fișierul SAF-T către ANAF o pot face printr-o „soluție la cheie”, disponibilă în Cloud

SoftOne lansează soluția ERP Soft1 Series 6, împreună cu noile module WMS, Power BI, SAF-T și Business Robotics și încheie un parteneriat cu Nordigen cu care lansează în România primul modul Fintech integrat în ERP (Enterprise Resource Planning)

Meet Locals (un start-up românesc creat recent) își pregătește extinderea sa internațională

Compania românească de dezvoltare de soft ERP „Pluriva” cu o cifră de afaceri în creșetere

Explozie în comerțul online. Proprietarii de magazine virtuale preferă platformele e-commerce (eCommerce) cu tehnologii avansate și complexe

Nota redacției

Articolul precedentOportunitățile pe piața de capital în 2023. Listările continuă, dispar speculatorii și câștigă teren investitorii cu experiență
Articolul următor„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea X). „Cele 5 reguli cu cele 5 lucruri sacre în viață” – „Liniștea sufletească”. Corespondenţă de la Amiral H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.